ORTOFEN
comprimate filmate gastrorezistente
DENUMIREA COMERCIALA
Ortofen
DCI-ul substantei active
Diclofenacum
COMPOZITIA
1 comprimat filmat gastrorezistent contine:
substanta activa: diclofenac de sodiu 25 mg;
excipienti: nucleul: lactoza monohidrat, zahar, povidona, amidon de cartofi, acid stearic; filmul: acril-iz galben 93O38159 (copolimer metacrilat (tip C), talc, dioxid de titan (Е 171), trietilcitrat, galben de chinolina (E 104), dioxid de siliciu coloidal anhidru, hidrocarbonat de sodiu, laurilsulfat de sodiu, oxid galben de fier, Ponceau 4R (E 124)).
FORMA FARMACEUTICA
Comprimate fílmate gastrorezistente.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate filmate, rotunde, biconvexe, de culoare de la galben-pal pâna la galben.
În sectiune transversala se observa nucleul înconjurat de un strat omogen.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICA si codul ATC
Antiinflamatoare si antireumatice nesteroidiene. Derivati ai acidului acetic si substante înrudite, M01AB05.
PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Proprietati farmacodinamice
Diclofenacul este un antiinflamator nesteroidian (AINS) cu actiune analgezica, antiinflamatoare si antipiretica pronuntata. Mecanismul principal de actiune al diclofenacului consta în inhibarea sintezei prostaglandinelor. Prostaglandinele joaca un
rol primordial în geneza inflamatiei, durerii si febrei.
In vitro diclofenacul, în concentratii echivalente celor terapeutice, nu inhiba sinteza proteoglicanului din tesutul cartilaginos.
Comprimatele Ortofen, datorita absorbtiei rapide, sunt utile în tratamentul starilor acute, însotite de durere si inflamatie, unde este preferabil debutul rapid al actiunii preparatului (timp de circa 30 minute). În cazul durerii si inflamatiei posttraumatice si postoperatorii, atenueaza durerea spontana sau la miscare si diminueaza edemul inflamator perilezional.
Ortofen micsoreaza sindromul algic si diminueaza hemoragiile în dismenoreea primara. De asemenea, manifesta actiune analgezica în alte stari însotite de dureri moderate si puternice.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtia
Diclofenacul se absoarbe rapid complet din tractul digestiv. Absorbtia începe imediat dupa ingestia preparatului, iar cantitatea de medicament absorbita corespunde cu cantitatea absorbita la administrarea unei doze echivalente de diclofenac sodic, administrata sub forma de comprimate gastrorezistente. Administrarea preparatului în
timpul mesei nu influenteaza gradul de absorbtie, însa debutul si viteza absorbtiei scad usor.
Distributie
Legarea preparatului de proteinele plasmatice constituie 99,7%, în principal de albumine (99,4%). Volumul aparent de distributie constituie 0,12 – 0,17 l/kg.
Diclofenacul patrunde în lichidul sinovial, atingând concentratii maxime la 2-4 ore de la determinarea concentratiei plasmatice maxime. Timpul de înjumatatire din lichidul sinovial constituie 3 - 6 ore. La 2 ore dupa determinarea concentratiei plasmatice maxime, concentratia de substanta activa din lichidul sinovial este deja mai mare
decât cea din plasma si se mentine asa timp de 12 ore.
Metabolizare
Se metabolizeaza în principal prin procese de hidroxilare si metoxilare unica sau multipla, si partial prin glucuronoconjugarea moleculei intacte.
Excretie
Clearance-ul total sistemic plasmatic al diclofenacului este de 263±56 ml/minut (indice mediu ± marja de eroare). Timpul terminal de înjumatatire este de 1-2 ore. 4 metaboliti, inclusiv doi dintre ei farmacologic activi, de asemenea, au timpul de înjumatatire de 1-3 ore. Unul dintre metaboliti are timpul de înjumatatire mai îndelungat, dar acest metabolit este complet inactiv.
Aproximativ 60% din doza administrata se excreta prin urina sub forma de metaboliti si doar mai putin de 1% -
sub forma nemodificata. Restul dozei se elimina prin bila sub forma de metaboliti.
Farmacocinetica la grupe speciale de pacienti
Diferenta în absorbtie, metabolism sau excretie la pacienti de diferite vârste nu au fost înregistrate. La pacientii cu insuficienta renala cinetica dozei unice indica absenta oricarui tip de cumulare a substantei nemodificate la administrarea conform schemei uzuale de tratament. La pacientii cu clearance-ul creatininei sub 10 ml/minut concentratiile plasmatice la starea de echilibru ale metabolitilor sunt de 4 ori mai mari decât la sanatosi, iar excretia metabolitilor este preluata de bila.
INDICATII TERAPEUTICE
Tratamentul de scurta durata (maxim 2 saptamâni) a urmatoarelor stari acute: sindrom algic posttraumatic însotit de inflamatie si edem, de exemplu, dupa entorse; sindrom algic postoperator, însotit de inflamatie si edem, de exemplu, dupa interventii stomatologice sau ortopedice; afectiuni ginecologice însotite de sindrom algic si/sau inflamatie, precum
dismenoreea primara sau anexita; sindrom algic cu localizare la nivelul coloanei vertebrale; reumatism extraarticular;
ca remediu adjuvant în infectii ale organelor ORL însotite de sindrom algic pronuntat si inflamatie, de ex.: în faringoamigdalite, otite. forme inflamatoare si degenerative ale afectiunilor reumatice (artrita reumatoida, spondilita anchilopoietica, osteoartroza, spondiloartrita).
Adulti: accese de migrena cu sau fara aura.
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Conform recomandarilor generale, se va indica doza minima eficienta, suficienta pentru atenuarea simptomelor maladiei cât mai curând posibil.
Comprimatele se vor înghiti întregi, fara a fi mestecate, cu lichid, preferabil înainte de mese.
Copii cu vârsta peste 14 ani
Doza recomandata este de 50-100 mg pe zi. Doza nictemerala se divizeaza în 2-3 prize. Doza maxima nictemerala nu va depasi 150 mg. Nu exista informatii despre utilizarea Ortofen la copii pentru tratamentul acceselor de migrena.
Adulti
Doza recomandata este de 100-150 mg pe zi. În formele moderate ale maladiilor, este suficienta administrarea a 75-100 mg pe zi. Doza nictemerala se divizeaza în 2-3 prize.
În algodismenoreea primara doza zilnica se ajusteaza individual si, de regula, constituie 50-100 mg. Ulterior doza poate fi marita pâna la 200 mg pe zi în cursul urmatoarelor cicluri menstruale. Tratamentul trebuie initiat la aparitia primelor
simptome si, în functie de reactia la tratament si manifestari, trebuie continuat timp de câteva zile.
Migrena
Medicamentul se va administra la aparitia primelor semne ale accesului. Doza recomandata pentru o priza constituie 50 mg. Urmatoarele 50 mg pot fi administrate peste 2 ore dupa prima administrare. La necesitate, administrarea poate fi repetata peste 4-6 ore, însa se va retine, ca doza maxima zilnica constituie 200 mg.
REACTII ADVERSE
Reactiile adverse enumerate includ reactiile semnalate în timpul curelor scurte sau îndelungate de tratament cu Ortofen si/sau alte forme medicamentoase cu continut de diclofenac. Reactiile adverse se clasifica conform frecventei aparitiei, cu utilizarea Conventiei MedDRA privind frecventa:
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 si <1/10)
Mai putin frecvente (>1/1000 si <1/100)
Rare (>1/10000 si <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecventa necunoscuta (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburari hematologice si limfatice: foarte rare – trombocitopenie, leucopenie, anemie (inclusiv anemie hemolitica si aplastica), agranulocitoza.
Tulburari ale sistemului imunitar: rare – hipersensibilitate, reactii anafilactice si anafilactoide (inclusiv hipotensiune arteriala si soc); foarte rare – edem angioneurotic (inclusiv edem al fetei), sindromul Stevens-Johnson, necroliza epidermica toxica (sindromul Lyell).
Tulburari psihice: foarte rare – dezorientare, depresie, insomnie, cosmaruri, irascibilitate, tulburari psihotice.
Tulburari ale sistemului nervos: frecvente - cefalee, ameteli; rare – somnolenta; foarte rare - parestezii, dereglari de memorie, anxietate, convulsii, tremor, meningita aseptica, disgeuzie, ictus.
Tulburari oculare: foarte rare - tulburari ale vederii, vedere încetosata, diplopie.
Tulburari acustice si vestibulare: frecvente – vertij; foarte rare – acufene, tulburari ale auzului.
Tulburari cardiace: foarte rare - palpitatii, dureri în cutia toracica, insuficienta cardiaca, infarct de miocard.
Tulburari vasculare: foarte rare - hipertensiune arteriala, vasculita.
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale: rare – astm bronsic (inclusiv dispnee); foarte rare – pneumonita.
Tulburari gastrointestinale: frecvente - greata, voma, diaree, dispepsie, crampe abdominale, meteorism, anorexie; rare – gastrita, hemoragii gastrointestinale, hematemeza, diaree hemoragica, melena, ulcer gastric si duodenal cu sau fara
hemoragii sau perforatii; foarte rare – colita (inclusiv colita hemoragica sau exacerbarea colitei ulceroase, maladia Crohn), constipatii, stomatita, glosita, leziuni ale esofagului, stenoza intestinala pseudodiafragmala, pancreatita.
Tulburari hepato-biliare: frecvente - cresterea transaminazelor serice; rare – hepatita, icter, tulburari ale functiei hepatice; foarte rare – hepatita fulminanta, necroza hepatica, insuficienta hepatica.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat: frecvente – eruptii cutanate; rare – urticarie; foarte rare – dermatita buloasa, eczema, eritem de divers tip, eritem polimorf, dermatita exfoliativa, alopecie, fotosensibilitate, purpura, purpura alergica, prurit.
Tulburari renale si ale cailor urinare: frecvente – retentie de lichid, edeme, hipertensiune arteriala; foarte rare - insuficienta renala acuta, hematurie, proteinurie, sindrom nefrotic, nefrita tubulo-interstitiala, necroza medulara.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare: rare – edem.
Diclofenacul, în special în doze mari (150 mg pe zi) si la administrare îndelungata poate majora riscul de aparitie a complicatiilor tromboembolice arteriale (infarct miocardic sau ictus cerebral).
CONTRAINDICATII
- Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipienti;
- antecedente de reactii alergice sub forma de bronhospasm, urticarie, rinita acuta sau polipi nazali si alte simptome alergice ca rezultat al administrarii acidului acetilsalicilic sau a altor antiinflamatoare nesteroidiene;
- ulcer gastric si/sau intestinal; hemoragie sau perforatie gastrointestinala;
- maladii inflamatorii ale intestinului (maladia Crohn sau colita ulceroasa);
- insuficienta hepatica severa (clasa C dupa Child-Plugh, ciroza hepatica sau ascita);
- insuficienta renala severa (clearance-ul creatininei <30 ml/minut);
- insuficienta cardiaca severa (grad III-IV dupa NYHA);
- tratamentul durerilor postoperatorii dupa interventii chirurgicale pe cord.
SUPRADOZAJ
Nu exista un tablou clinic caracteristic supradozarii cu diclofenac.
Simptome: voma, hemoragii gastrointestinale, diaree, ameteli, acufene, convulsii. În caz de supradozaj sever este posibila insuficienta hepatica acuta si leziuni hepatice.
Tratamentul intoxicatiei acute cu AINS, inclusiv diclofenac, este simptomatic si suportiv, în special în caz de asemenea complicatii ca hipotensiune arteriala, insuficienta renala, convulsii, tulburari gastrointestinale, deprimare a respiratiei.
Terapii specifice de tipul diurezei fortate, dializei sau hemoperfuziilor sunt, probabil, inutile pentru eliminarea antiinflmatoarelor nesteroidiene, datorita procentului lor ridicat de legare cu proteinele plasmatice si a metabolismului lor intens.
În caz de supradozaj potential toxic se recomanda administrarea carbunelui activat.
În caz de supradozaj potential letal se recomanda evacuarea continutului gastric (inducerea vomei, lavaj gastric).
ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Conform abordarilor general recunoscute pentru tratamentul maladiilor infectiosinflamatorii, este, de asemenea necesara administrarea tratamentului etiotrop. Febra izolata nu reprezinta o indicatie pentru administrarea diclofenacului.
Atentionari generale privind administrarea AINS sistemice
Pentru a reduce riscul aparitiei ulcerelor gastrointestinale, hemoragiilor sau perforatiilor, care pot aparea în orice perioada a tratamentului cu AINS, indiferent de selectivitatea fata de COX-2 si chiar în absenta simptomelor prevestitoare sau a
factorilor predispozanti în antecedente, se va utiliza doza minima eficace pentru cea mai scurta perioada de timp.
La pacientii cu tulburari gastrointestinale, disfunctie hepatica sau suspiciune de ulcer gastric sau duodenal în antecedente, medicamentul trebuie administrat numai în caz de indicatii absolute si sub supraveghere medicala atenta.
Exista un risc crescut de complicatii trombotice si cerebrovasculare la administrarea anumitor inhibitori selectivi ai COX-2. Nu se cunoaste, daca acest risc coreleaza direct cu selectivitatea COX-1/COX-2 a unor AINS.
Deoarece catre acest moment nu exista date comparative privind tratamentul pe termen lung cu diclofenac în doze maxime, existenta unui astfel de risc nu poate fi exclusa. Pâna când nu se vor obtine astfel de informatii, este necesar de a evalua cu atentie raportul risc-beneficiu înainte de a indica diclofenac pacientilor cu cardiopatie ischemica confirmata clinic, tulburari cerebrovasculare, maladii obliterante ale arterelor periferice sau factori semnificativi de risc (de exemplu, hipertensiune arteriala, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat). Datorita unui asemenea risc trebuie utilizata cea mai mica doza eficace pentru cea mai scurta perioada de timp.
Influenta AINS asupra rinichilor determina retentie de fluide si edem si/sau hipertensiune arteriala. Prin urmare, diclofenacul trebuie utilizat cu precautie la pacientii cu tulburari cardiace sau alte stari însotite de tendinta catre retentie de lichide. Se recomanda administrarea cu precautie a medicamentului la pacientii care administreaza concomitent diuretice sau inhibitori ai ECA, sau prezinta un risc crescut de hipovolemie.
Pacientii cu afectiuni hepatice necesita supraveghere medicala constanta, deoarece starea lor se poate agrava. Ca si în cazul altor AINS, poate creste nivelul uneia sau mai multor enzime hepatice. Acest lucru a fost observat foarte frecvent cu referire la diclofenac, însa foarte rar aceasta crestere a fost însotita de aparitia simptomelor clinice. În majoritatea cazurilor valoarea enzimelor hepatice a crescut pâna la limita superioara a normei. Frecvent aceasta crestere a fost moderata, în timp ce incidenta cresterii exprimate a constituit aproximativ 1%. Cresterea nivelului enzimelor hepatice
a fost însotita de semne clinice de afectare hepatica în 0,5% cazuri. Cresterea nivelului enzimelor a fost, de obicei, reversibila dupa întreruperea tratamentului.
Ortofen este recomandat numai pentru tratamentul pe termen scurt (cel mult 2 saptamâni). În caz de administrare a diclofenacului pentru o perioada mai îndelungata de timp, este necesara monitorizarea sistematica a functiei hepatice.
Administrarea medicamentului trebuie sistata daca apare tulburarea sau alterarea functiei hepatice, daca simptomele clinice indica dezvoltarea unei afectiuni hepatice sau daca exista alte simptome, de exemplu, eozinofilie, eruptii cutanate.
Hepatita poate aparea fara simptome prodromale.
În afara de cresterea activitatii enzimelor hepatice, au fost raportate rar reactii severe din partea ficatului, inclusiv icter si hepatita fulminanta, necroza si insuficienta hepatica, care în unele cazuri au fost fatale.
Se recomanda administrarea cu precautie a diclofenacului la pacientii cu porfirie hepatica, datorita riscului de a provoca un atac de porfirie.
Efectul asupra rinichilor
Administrarea îndelungata a dozelor mari de AINS frecvent (în 10,1% cazuri) conduce la edeme si hipertensiune arteriala.
O precautie deosebita este necesara în cazul pacientilor cu tulburari cardiace sau renale, hipertensiune arteriala în antecedente, vârstnicilor, pacientilor care administreaza concomitent diuretice sau medicamente care pot afecta în mod semnificativ functia rinichilor, precum si la pacientii cu o scadere semnificativa a volumului de lichid extracelular, inclusiv în perioada pre- si postoperatorie. În asemenea cazuri la administrarea Ortofen se va monitoriza functia renala. Dupa
sistarea tratamentului starea pacientilor revine, de obicei, la normal. Influenta asupra parametrilor hematologici
Ortofen este recomandat doar pentru tratamentul pe termen scurt. În cazul administrarii pentru o perioada mai îndelungata, se recomanda monitorizarea sistematica a hemogramei.
Ca si alte AINS, diclofenacul poate inhiba temporar agregarea plachetara, astfel, se recomanda monitorizarea cu atentie a starii pacientilor cu tulburari ale hemostazei.
Comprimatele contin lactoza. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Medicamentul contine zahar. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la fructoza, sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza sau insuficienta a zaharazeiizomaltazei nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Contine Ponceau 4R (E 124). Poate provoca reactii alergice.
Administrarea în sarcina si în perioada de alaptare
Studii privind administrarea diclofenacului la femeile gravide nu s-au efectuat.
Diclofenacul nu se indica în trimestrele I si II de sarcina, cu exceptia cazului, când beneficiul scontat pentru mama depaseste riscul potential pentru fat.
Diclofenacul este contraindicat în trimestrul III de sarcina (este posibila inhibarea contractibilitatii miometriului si închiderea precoce a ductului arterial la fat).
Deoarece substanta activa se elimina în laptele matern în cantitati mici, medicamentul nu se va administra în perioada de alaptare, pentru a evita dezvoltarea reactiilor adverse la sugar.
Influenta asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
De obicei, la administrarea preparatului în dozele recomandate si o durata scurta de timp, nu se observa o influenta asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pacientii care pe parcursul administrarii Ortofen semnaleaza dereglari ale vederii, ameteli, vertij, somnolenta sau alte efecte adverse din partea sistemului nervos central, nu trebuie sa conduca vehicule sau sa foloseasca utilaje.
INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACTIUNI
La administrarea Ortofen si/sau alte forme si doze de diclofenac au fost observate urmatoarele interactiuni:
Litiu: la administrarea concomitenta a diclofenacului poate creste concentratia de litiu în plasma sanguina. Se recomanda monitorizarea nivelului de litiu în serul sanguin.
Digoxina: la administrarea concomitenta cu diclofenac poate creste concentratia plasmatica a digoxinei. Se recomanda monitorizarea concentratiei plasmatice a digoxinei.
Diuretice si antihipertensive: ca si în cazul altor AINS, administrarea concomitenta a diclofenacului cu diuretice sau antihipertensive (de exemplu, beta-adrenoblocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA)) pot reduce efectul antihipertensiv. Prin urmare, la asocierea acestor medicamente se recomanda precautie, iar la pacienti, în special vârstnici, trebuie monitorizata periodic tensiunea arteriala. Pacientii trebuie hidratati adecvat, se recomanda monitorizarea functiei renale dupa initierea tratamentului combinat, ulterior - sistematic, mai ales în cazul
asocierii dintre diuretice si inhibitori ai ECA, din cauza unui risc crescut de nefrotoxicitate. Tratamentul concomitent cu diuretice care economisesc potasiu poate creste concentratia plasmatica a potasiului, astfel încât nivelul kaliemiei trebuie
verificat frecvent.
Alte AINS si corticosteroizi: administrarea concomitenta a diclofenacului cu alte AINS cu actiune sistemica sau corticosteroizi poate creste incidenta reactiilor adverse gastrointestinale.
Anticoagulantele si medicamentele antitrombotice: se vor administra cu precautie, deoarece administrarea concomitenta a diclofenacului poate creste riscul de sângerare. Exista rapoarte izolate de risc crescut de sângerare la pacientii care
administreaza concomitent diclofenac si anticoagulante. Se recomanda monitorizarea constanta a starii acestor pacienti.
Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRI): administrarea concomitenta a AINS sistemice, inclusiv diclofenac, cu ISRS poate creste riscul de hemoragii gastrointestinale.
Antidiabetice: diclofenacul poate fi administrat concomitent cu antidiabetice orale, fara a influenta efectul lor clinic. Cu toate acestea, au existat cazuri izolate de hiperglicemie si hipoglicemie, care au necesitat ajustarea dozei de medicamente antidiabetice. În cazul terapiei asociate se recomanda controlul glicemiei.
Metotrexat: se recomanda administrarea AINS cu cel putin 24 de ore înainte sau dupa tratamentul cu metotrexat, deoarece concentratia metotrexatului în sânge si toxicitatea pot creste.
Ciclosporina: diclofenacul, ca si alte antiinflamatoare nesteroidiene, poate creste nefrotoxicitatea ciclosporinei ca urmare a efectului asupra prostaglandinelor renale.
Prin urmare, diclofenacul trebuie administrat în doze inferioare celor indicate pacientilor care nu administreaza ciclosporina.
Antibiotice din grupa chinolinelor: au existat cazuri izolate de convulsii asociate cu utilizarea concomitenta a AINS cu chinoline.
Inhibitori puternici ai CYP2C9: se recomanda prudenta la administrarea concomitenta a diclofenacului cu inhibitori ai CYP2C9 (sulfinpirazona, voriconazol), care poate duce
la o crestere semnificativa a concentratiei plasmatice maxime si a efectului diclofenacului, din cauza inhibarii metabolismului acestuia.
Fenitoina: la administrarea concomitenta cu fenitoina se recomanda monitorizarea concentratiilor plasmatice a fenitoinei, din cauza unei posibile cresteri a actiunii ultimei.
PREZENTARE, AMBALAJ
Comprimate filmate gastrorezistente 25 mg. Câte 10 comprimate în blister. Câte 3 blistere împreuna cu instructiunea pentru administrare în cutie.
PASTRARE
A se pastra în ambalajul original la temperaturi sub 25 ºC.
A nu se lasa la îndemâna si vederea copiilor!
TERMEN DE VALABILITATE
3 ani.
A nu se administra dupa data de expirare indicata pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Cu prescriptie medicala.
DATA ULTIMEI REVIZUIRI A TEXTULUI
August 2014.
DETINATORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE
SAP "Vitaminî", Ucraina
NUMELE SI ADRESA PRODUCATORULUI
SAP "Vitaminî", Ucraina 20300, reg. Cercassk, or. Umani, str. Leninskoi Iscrî, 31
La aparitia oricarei reactii adverse informati sectia de farmacovigilenta
a Agentiei Medicamentului si Dispozitivelor Medicale (tel.: 0 22 88 43 38)
