DENUMIREA COMERCIALĂ
Brustan DCI-ul substanţelor active
Paracetamolum Ibuprofenum
COMPOZIŢIA
1 comprimat filmat conţine: substanţe active: paracetamol - 325 mg, ibuprofen - 400 mg; excipienţi: hidrofosfat de calciu, amidon de porumb, povidonă, talc purificat; filmul: Opadry Orange 06G53189 (hipromeloză 5 cP, hipromeloză 15 cP, dioxid de titan, Sunset Yelow (El 10), macrogol, propilenglicol, laurilsulfat de sodiu); cerneala: Opacode Black S-l-17823.
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare oranj, cu inscripţia „RANBAXY", imprimată cu cerneală alimentară neagră pe o suprafaţă.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Antiinflamator nesteroidian în combinaţie cu analgezic antipiretic. M01AE51
PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Preparat combinat. Manifestă acţiune analgezică, antiinflamatoare şi antipiretică. Ibuprofenul aparţine grupului de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Efectul farmacologic este determinat de sinteza prostaglandinelor. Ibuprofenul reduce intensitatea durerii în procese inflamatoare, edemul şi febra, inhibă agregarea plachetară. Paracetamolul este un analgezic antipiretic. Acţiunea analgezică se datorează inhibării sintezei de prostaglandine la nivelul sistemului nervos central.
La nivelul periferic este posibilă inhibarea alături de prostaglandine şi a sintezei şi acţiunii altor compuşi ce acţionează pe receptorii durerii, inhibându-se astfel transmiterea senzaţiei dureroase. Efectul antipiretic este explicat prin inhibarea prostaglandinelor la nivelul centrului termoreglator din hipotalamus, realizându-se astfel o vasodilataţie periferică care permite o pierdere accentuată de căldură la nivel cutanat.
Proprietăţi farmacocinetice
Ibuprofenul este absorbit rapid la nivelul tractului gastrointestinal. Concentraţia serică maximă este obţinută după 1-2 ore de la administrare. Se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice (99%). Ibuprofenul este metabolizat rapid la nivel hepatic în doi metaboliţi inactivi.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 2 ore. Se elimină pe cale renală sub forma metaboliţilor conjugaţi şi foarte puţin sub formă nemodificată. Paracetamolul se absoarbe rapid din tractului gastrointestinal, realizând concentraţii plasmatice maxime peste 30 minute - 2 ore de la ingestie. Legarea de proteinele plasmatice se realizează în proporţie mică.
Paracetamolul este metabolizat în principal în ficat prin conjugare cu acidul glucuronic şi cu acidul sulfuric. Un metabolit hidroxilat minor, care uzual se produce în cantităţi mici în ficat şi este rapid detoxificat prin conjugare cu glutationul, în caz de supradozaj se poate acumula şi produce leziuni hepatice. Se elimină, în principal, prin urină sub formă de glucuronoconjugaţi şi sulfatconjugaţi. Mai puţin de 5% din doză este eliminată sub formă nemodificată. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare variază de la 1 până la 4 ore.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Jugularea durerilor minore până la moderate, asociate cu inflamaţie.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani: câte 1 comprimat de 3 ori pe zi.
Comprimatele se administrează în timpul sau după mese cu o cantitate suficientă de apă.
A nu se administra mai mult de 3 comprimate pe zi.
Copii: Brustan nu se recomandă de administrat copiilor cu vârsta sub 12 ani.
Vârstnici: ca şi în cazul altor AINS, este necesară precauţie la administrarea la vârstnici cu vârsta peste 65 ani.
REACŢII ADVERSE
Reacţiile adverse de obicei sunt dependente de doză. În particular riscul hemoragiilor gastrointestinale depinde de doză şi durata tratamentului.
Reacţiile adverse sunt prezentate în funcţie de aparate, sisteme şi organe şi sunt clasificate după frecvenţa apariţiei: foarte frecvente (>1/10);
frecvente (< 1/10 şi >1/100);
mai puţin frecvente (<1/100 şi >1/1000);
rare (<1/1000); foarte rare (<1/10000).
Tulburări hematologice şi limfatice Foarte rare: pancitopenie, agranulocitoză, anemie aplastică, anemie hemolitică, leucopenie, trombocitopenie, purpură trombocitopenică, methemoglobinemie. Primele simptome sunt: febră, dureri în gât, eroziuni în cavitatea bucală, simptome pseudogripale, stare de deprimare, hemoragii nazale, hemoragii cutanate. Tulburări ale sistemului imunitar
Mai puţin frecvente: reacţii de hipersensibilitate cu erupţii cutanate şi prurit.
Foarte rare: la pacienţii cu afecţiuni autoimune preexistente (aşa ca lupusul eritematos sistemic, colagenoze mixte) au fost raportate cazuri unice de meningită aseptică, manifestată prin torticolis, cefalee, greţuri, vomă, febră, dezorientare.
La fel s-au raportat reacţii de hipersensibilitate severe: edem facial, al limbii, laringian, dispnee, tahicardie, hipotensiune arterială, reacţii anafilactice până la şoc; exacerbări ale astmului bronşic şi bronhospasm.
Tulburări psihice Foarte rare: nervozitate.
Tulburări ale sistemului nervos Mai puţin frecvente: cefalee, ameţeli. Foarte rare: meningită aseptică, accident cerebrovascular.
Tulburări oculare
Foarte rare: tulburări ale vederii.
Tulburări acustice şi vestibulare Foarte rar: acufene, vertij.
Tulburări cardiace Foarte rare: insuficienţă cardiacă.
Tulburări vasculare Foarte rare: hipertensiune arterială.
Tulburări respiratorii toracice şi mediastinale Foarte rare: astm bronşic, bronhospasm, dispnee şi respiraţie şuierătoare. Tulburări şastrointestinaleMai puţin frecvente: dureri abdominale, dispepsie, greaţă, distensie abdominală, gastrită. Rare: diaree, flatulenţă, constipaţii, vomă. Foarte rare: ulcer peptic, perforaţii sau hemoragii gastrointestinale, melenă şi hematemeză, uneori fatale, îndeosebi la vârstnici.
Exacerbări ale colitei ulceraţive şi bolii Crohn, stomatită ulceroasă.
Tulburări hepatobiliare Foarte rare: tulburări ale funcţiei hepatice în special în caz de terapie îndelungată, hepatită, icter.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Mai puţin frecvente: erupţii cutanate.
Foarte rare: eritem multiform, necroliză toxică epidermică, sindrom Stevens- Johnson, sindrom Lyell.
Tulburări renale şi ale căilor urinare Foarte rare: insuficienţă renală, nefrită interstiţială, sindrom nefrotic, necroza papilelor renale, hematurie şi proteinurie.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Foarte rare: edeme periferice.
Investigaţii diagnostice Foarte rare: scăderea nivelului hematocritului şi hemoglobinei.
CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate la ibuprofen, paracetamol sau la oricare din componentele preparatului;
- reacţii de hipersensibilitate (manifestări de astm, rinită sau urticarie) la administrarea acidului acetilsalicilic sau alte AINS în antecedente;
- ulcer peptic activ sau în antecedente;
- hemoragii gastrointestinale sau perforaţii active sau în antecedente (cel puţin 2 antecedente de ulcere sau hemoragii confirmate), inclusiv cele asociate cu terapia precedentă cu AINS;
- insuficienţă renală, hepatică sau cardiacă severă;
- administrarea concomitentă de AINS, inclusiv inhibitori ai ciclooxigenazei-2;
- trimestrul III de sarcină; tratamentul durerilor postoperatorii după bypass aorto-coronarian.
SUPRADOZAJ
Simptome determinate de ibuprofen: greaţă, vărsături, dureri abdominale, rar diaree. La fel sunt posibile acufene, cefalee şi hemoragii gastrointestinale. In caz de intoxicaţii severe pot apare ameţeli, uneori hiperexcitabilitate, dezorientare, convulsii, hiperkaliemie, acidoză metabolică, prelungirea timpului protrombinic, insuficienţă renală acută, tulburări hepatice, hipotensiune arterială, deprimarea respiraţiei şi cianoză.
Simptomele determinate de paracetamol: în primele 24 de ore - paloare, greaţă, senzaţie de vomă, anorexie şi dureri abdominale.
Afectarea hepatică poate deveni aparentă după 12-48 de ore de la ingestie. Pot să apară hipoglicemie, acidoză metabolică, aritmii, pancreatită. In cazurile grave afectarea hepatică poate evolua spre insuficienţă hepatică, encefalopatie, colaps cardiovascular, comă şi deces. Se poate produce necroză tubulară renală cu insuficienţă renală, asociată sau nu hepatotoxicităţii.
Tratament: trebuie efectuate lavaj gastric cât mai repede posibil, administrare de cărbune medicinal activat şi un laxativ sau inducerea reflexului vomei.
Tratamentul este simptomatic şi de susţinere - controlul şi corectarea echilibrului hidroelectrolitic, menţinerea funcţiilor respiratorie şi cardiovasculară, administrarea de diazepam sau lorazepam în caz de convulsii, bronhodilatatoare în caz de astm bronşic.
Poate fi necesară administrarea orală de metionină sau administrarea intravenoasă de N-acetilcisteină care au efect benefic în următoarele 48 de ore după ingestia produsului, acţionînd ca antidot prin neutralizarea metabolitului hepatotoxic al paracetamolului.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Asocierea dintre ibuprofen şi paracetamol nu se va administra mai mult de 3 zile fară consultarea medicului. Trebuie evitată administrarea concomitentă de ibuprofen cu alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi de 2ciclooxigenază 2 (2-COX), precum şi a altor medicamente cu conţinut de paracetamol.
Medicamentul se va administra cu o precauţie deosebită în caz de:
- lupus eritematos sistemic şi colagenoze mixte, din cauza riscului de meningită aseptică;
- tulburări gastrointestinale sau afecţiuni inflamatorii intestinale cronice (colită ulceroasă nespecifică sau maladia Crohn), deoarece pot determina exacerbarea acestor afecţiuni;
- edeme, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, deoarece poate fi afectată funcţia renală şi/sau se poate dezvolta retenţia de lichid;
- tulburări ale funcţiei renale;
- disfuncţii hepatice; - astm bronşic.
La pacienţii cu astm bronşic sau afecţiuni alergice prezente sau în antecedente, poate fi accentuat bronhospasmul, urticaria sau edemul angioneurotic.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin administrarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlului simptomelor. Vârstnicii, când sunt trataţi cu un AINS, prezintă un risc mai mare de apariţie a reacţiilor adverse, în special a hemoragiei şi perforaţiei gastrointestinale, care pot fi letale. Există unele dovezi care arată că medicamentele care inhibă ciclooxigenaza/sinteza prostaglandinei pot determina tulburări ale fertilităţii la femei printr-un efect asupra ovulaţiei.
Acest efect este reversibil după întreruperea tratamentului.
Efecte gastrointestinale Hemoragia, ulceraţia şi perforaţia gastrointestinală potenţial letale au fost raportate ca fiind în legătură cu tratamentul cu toate tipurile de AINS şi au apărut în orice moment al tratamentului, cu sau fară simptome de alarmare sau antecedente de evenimente gastrointestinale severe. Riscul apariţiei hemoragiei, ulceraţiei sau perforaţiei gastrointestinale este mai mare la doze crescute de AINS la pacienţii cu ulcer în antecedente, în special dacă a fost complicat cu hemoragie sau perforaţie şi la vârstnici.
Pacienţii care prezintă factorii de risc menţionaţi anterior trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză posibilă. La aceşti pacienţi şi, de asemenea, la pacienţii care urmează tratament cu doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot determina creşterea riscului de apariţie a reacţiilor adverse gastrointestinale, trebuie luată în considerare terapia asociată cu gastroprotectoare (de exemplu, misoprostol sau inhibitori de pompă de protoni).
Pacienţii cu antecedente de reacţii adverse gastrointestinale, în special vârstnicii, trebuie avertizaţi să informeze medicul despre orice simptome abdominale neobişnuite (în special hemoragia gastrointestinală), îndeosebi la iniţierea tratamentului. Este necesară prudenţă la pacienţii cărora li se administrează tratament concomitent cu medicamente care pot creşte riscul apariţiei ulceraţiei sau hemoragiei, cum sunt corticosteroizii orali, anticoagulantele de tipul warfarinei, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sau medicamentele antiagregante antiplachetare, cum este acidul acetilsalicilic.
Tratamentul cu Brustan trebuie întrerupt dacă pacientul prezintă hemoragie sau ulceraţie gastrointestinală. Efecte cardiovasculare şi cerebrovasculare La pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă uşoară până la moderată, sunt necesare monitorizare şi recomandări adecvate, deoarece raportările au arătat că tratamentul cu AINS se asociază cu retenţie de lichide şi edeme.
Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) şi în tratamentul de lungă durată, se poate asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). în general, studiile epidemiologice nu sugerează că o doză mai mică de ibuprofen (de exemplu, 1200 mg pe zi) se asociază cu un risc crescut de infarct miocardic.
Reacţii cutanate
Reacţii cutanate grave, unele dintre ele letale, incluzând dermatita exfoliativă, sindromul Stevens-Johnson şi necroliza epidermică toxică, au fost raportate, foarte rar, în asociere cu utilizarea de AINS. Cel mai mare risc de apariţie a acestor reacţii este la iniţierea tratamentului, majoritatea cazurilor apărând în prima lună de tratament. Tratamentul cu Brustan trebuie întrerupt la apariţia primelor semne de erupţie cutanată tranzitorie, leziuni ale mucoasei sau alte semne de hipersensibilitate.
Brustan conţine colorantul azolic Sunset Yellow, care poate cauza reacţii alergice.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Inhibarea sintezei prostaglandinei poate avea o influenţă negativă asupra sarcinii şi/sau a dezvoltării embrionare/fetale. Datele din studiile epidemiologice sugerează o creştere a riscului de avort spontan şi de malformaţii cardiace după administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandină la începutul sarcinii. Se presupune că riscul creşte în raport cu doza şi durata tratamentului, în timpul primului şi celui de-al doilea trimestru de sarcină, Brustan nu trebuie utilizat decât dacă este absolut necesar.
La această categorie de paciente sau femeilor, care planifică sarcina, preparatul se va administra în doza minimă eficientă şi pentru o durată cât mai scurtă de timp.
În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toţi inhibitorii sintezei de prostaglandină pot expune fătul la:
- toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial şi hipertensiune pulmonară);
- disfuncţie renală, care poate evolua până la insuficienţă renală cu oligohidramnios; mama şi nounăscutul, la sfârşitul sarcinii la:
- prelungirea timpului de sângerare;
- inhibarea contracţiilor uterine, având ca rezultat întârzierea sau prelungirea travaliului.
Astfel este contraindicată administrarea de Brustan în trimestrul III de sarcină.
Ibuprofenul este excretat în laptele matern în concentraţii foarte mici.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje Pacienţii, la care după administrarea ibuprofenului apar ameţeli, somnolenţă, vertij sau tulburări vizuale, trebuie să evite conducerea autovehiculelor şi manevrarea utilajelor potenţial periculoase.
Administrarea unică sau de scurtă durată nu necesită precauţii.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE FORME DE INTERACŢIUNE
Ibuprofen Ibuprofenul nu se va administra în asociere cu :
- acidul acetilsalicilic (peste 75 mg/zi): creşte riscul reacţiilor adverse ; alte AINS: creşte riscul reacţiilor adverse. Ibuprofenul se va administra cu precauţie în asociere cu:
- antiagregante: creşte riscul de hemoragie gastrointestinală;
- inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei: creşte riscul dezvoltării hemoragiilor gastrointestinale;
- corticosteroizi: creşte riscul reacţiilor adverse, în special la nivelul tractului gastrointestinal;
- antihipertensive şi diuretice: diureticele şi inhibitorii enzimei de conversie pot spori nefrotoxicitatea AINS.
Antiinflamatoarele nesteriodiene pot diminua acţiunea diureticelor şi antihipertensivelor, inclusiv a beta-blocantelor şi inhibitorilor ECA. în particular, la administrarea concomitentă de diuretice economisitoare de potasiu sau inhibitori ECA poate apărea hiperkaliemia;
- anticoagulante: AINS potenţează acţiunea anticoagulantelor de tipul warfarinei şi ticlopidinei;
- litiu, digoxină, fenitoină: poate creşte concentraţia lor plasmatică;
- metotrexat: poate creşte concentraţia şi acţiunea toxică a metotrexatului;
- ciclosporină: administrarea concomitentă a AINS cu ciclosporina poate să crească riscul de nefrotoxicitate, ca urmare a scăderii sintezei de prostaciclină la nivelul rinichilor.
- Zidovudină: risc sporit de hemartorze şi hematoame la pacienţii cu hemofîlie HlV-infectaţi. Date experimentale sugerează faptul că la administrare concomitentă, ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare.
Cu toate acestea, datorită limitelor acestor date şi a incertitudinii privind extrapolarea datelor ex vivo la situaţia clinică, nu se poate trage o concluzie solidă privind utilizarea regulată a ibuprofenului şi se consideră că este puţin probabil ca utilizarea ocazională a ibuprofenului să aibă efecte relevante clinic.
Paracetamol Colestiramina: reduce absorbţia de paracetamol şi nu trebuie administrată timp de o oră după administrarea de paracetamol.
Metoclopramida şi domperidona: accelerează absorbţia paracetamolului.
Warfarina: efectul anticoagulant al warfarinei şi altor anticoagulante cumrinice este intensificat la administrarea prelungită cu doze mari de paracetamol cu creşterea riscului de hemoragii; la administrarea ocazională nu are semnificaţie clinică. Cloramfenicol - creşte concentraţia plasmatică a cloramfenicolului.
PREZENTARE, AMBALAJ
Comprimate filmate. Câte 10 comprimate filmate în strip, câte 1 strip împreună cu instrucţiunea pentru administrare se plasează în cutie de carton.
PĂSTRARE
A se păstra la loc uscat, ferit de lumină, la temperatura sub 25°C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
TERMEN DE VALABILITATE
36 luni.
A nu se utiliza după data expirării indicată pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Fără prescripţie medicală.
DATA ULTIMEI REVIZUIRI A TEXTULUI
Septembrie 2017
NUMELE SI ADRESA PRODUCĂTORULUI
Sun Pharmaceutical Industries Limited,
Industrial Area - 3, Dewas - 455 001,
India
La apariţia oricărei reacţii adverse informaţi secţia de farmacovigilenţă a Agenţiei Medicamentului (tel. 0-2288-43-52).
