Lenuxin 10mg comp.film.

Lenuxin 10 mg comprimate filmate 

Escitalopram 

1.CE ESTE LENUXIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Lenuxin conţine escitalopram, un inhibitor selectiv al recaptării serotoninei (ISRS) care aparţine unui grup de medicamente denumite antidepresive.

Lenuxin este utilizat în tratamentul depresiei, tulburărilor de panică, tulburărilor de anxietate socială (denumite şi fobie socială) şi tulburărilor obsesiv-compulsive -Depresia este caracterizată prin scăderea bunei dispoziţii, lipsă de energie, melancolie, senzaţie de inutilitate, tulburări ale somnului, abandonarea sau neputinţa de a îndeplini activităţile zilnice.

-De asemenea, depresia mai poate fi însoţită de gânduri de sinucidere. Pacienţii depresivi pot să manifeste ulterior simptome de anxietate.

-Tulburarea de panică este caracterizată prin faptul că pacienţii prezintă atacuri neaşteptate de panică intensă sau anxietate aunci când se confruntă cu anumite situaţii sau de frica de a suferi noi atacuri de panică. Motivele exacte care declanşează atacul de panică variază de la un pacient la altul. Atacurile de panică se repetă când pacientul se confruntă din nou cu aceeaşi situaţie.

-Tulburarea de anxietate socială, cunoscută şi sub denumirea de fobie socială, este asociată cu teama excesivă de societate. Pacienţii au tendinţa de a evita împrejurările sociale care le-ar putea determina stări de anxietate sau indispoziţie.

-Tulburarea de anxietate generalizată este asociat cu anxietate excesivă și / sau îngrijorătoare. De obicei îngrijorătoare este legată de activitățile care sunt comune viața de zi cu zi.

-Tulburarea obsesiv-compulsivă este caracterizată prin gânduri nedorite şi comportamente repetitive. Lenuxin vă va ameliora aceste simptome şi vă va face să vă simţiţi mai bine.

2.ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI LENUXIN 

Nu utilizaţi Lenuxin 

- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la escitalopram sau la oricare dintre celelalte componente menţionate la sfârşitul acestui prospect (vezi pct. 6). Întrebaţi-l pe medicul dumneavoastră în cazul în care credeţi că puteţi fi alergic.

- dacă luaţi alte medicamente care aparţin unui grup denumit inhibitori MAO, incluzând seligilina (utilizată în tratamentul bolii Parkinson), moclobemida (utilizată în tratamentul depresiei) şi linezolid (un antibiotic).

- dacă luaţi alte medicamente care aparţin unui grup denumit inhibitori neselectivi de monoaminooxidază (MAO), cum sunt fenelzină, isocarboxazid şi tranilcipromină, care sunt utilizate, de asemenea, în tratamentul depresiei. Dacă aţi utilizat oricare dintre aceste medicamente trebuie să aşteptaţi 14 zile înainte de a începe să luaţi comprimatele de Lenuxin. După ce aţi încetat să utilizaţi Lenuxin trebuie să aşteptaţi să treacă 7 zile, înainte de a utiliza oricare dintre aceste medicamente.

- dacă v-ați născut cu sau ați avut un episod de ritm cardiac anormal (observate la ECG, ați evaluat o examinare să vedeți modul în care funcționează inima)

- dacă luați medicamente pentru probleme de ritm cardiac sau care pot afecta ritmul inimii (vezi pct. 2 " Utilizarea altor medicamente")

 - Vezi ”Utilizarea altor medicamente”

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Lenuxin 

Discutați cu medicul sau farmacistul dumneavoastră sau asistenta medicală înainte de a lua Lenuxin.

Aveți grijă deosebită când luați Lenuxin:

-dacă suferiți sau ați suferit de probleme cardiace sau ați avut recent un atac de cord.

-dacă aveți un ritm cardiac de repaus redus și/sau știți că ați putea avea epuizare de sare, ca urmare a diareei severe prelungite și vărsături (stare de rău) sau utilizarea de diuretice (comprimate care elimină apa).

-dacă aveți bătăi rapide sau neregulate ale inimii, leșin, colaps sau amețeală la ridicarea în picioare, ceea ce poate indica funcționarea anormală a ritmului cardiac.

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă prezentaţi orice afecţiune de natură medicală. Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dumneavoastră de depresie sau de anxietate

Dacă sunteţi deprimat şi/sau aveţi tulburări de anxietate, este posibil ca uneori să aveţi idei de auto- vătămare sau sinucidere. Aceste simptome se pot accentua la începerea tratamentului cu medicamente antidepresive, deoarece acţiunea tuturor acestor medicamente se produce în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni şi câteodată şi mai mult. Sunteţi mai înclinat spre astfel de idei dacă:

- Aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare. 

- Sunteţi de vârstă adultă tânără. Informaţia rezultată din studiile clinice arată existenţa unui risc crescut de comportament suicidar la adulţii tineri (cu vârsta sub 25 de ani) care suferă de o afecţiune psihică şi care au urmat un tratament cu un antidepresiv.

În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-vă imediat medicul sau mergeţi fără întârziere la un spital. Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat sau că suferiţi de o tulburare de anxietate şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dumneavoastră de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dumneavoastră.

Utilizare la copii şi adolescenţi 

În mod normal, escitalopramul nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani. De asemenea, trebuie să ştiţi că pacienţii cu vârsta sub 18 ani au un risc crescut pentru reacţii adverse, cum sunt tendinţă de suicid, idei suicidare şi ostilitate (predominând agresivitatea, manifestările de opunere şi furia), când utilizează medicamente din acestă clasă. Totuşi, medicul dumneavoastră poate prescrie escitalopram pentru pacienţi cu vârsta sub 18 ani, dacă decide că acest lucru este optim pentru pacienţii respectivi. Dacă medicul dumneavoastră a prescris escitalopram pentru un pacient cu vârsta sub 18 ani şi doriţi să discutaţi despre acest lucru, vă rugăm să mergeţi înapoi la medicul dumneavoastră. Trebuie să îl informaţi pe medicul dumneavoastră dacă la un pacient cu vârsta sub 18 ani tratat cu escitalopram apare vreunul dintre simptomele menţionate mai sus. De asemenea, pentru acest grup de vârstă nu au fost demonstrate efectele privind siguranţa administrării escitalopram pe termen lung, în ceea ce priveşte creşterea, maturizarea şi dezvoltarea cognitivă şi comportamentală.

Similar altor medicamente utilizate în tratamentul depresiei sau afecţiunilor înrudite, ameliorarea simptomelor nu se obţine imediat. După începerea tratamentului cu Lenuxin este posibil să treacă câteva săptămâni înainte ca dumneavoastră să prezentaţi orice semne de ameliorare. În cazul tratamentului tulburărilor de panică, de regulă, primele rezultate pozitive apar după 2-4 săptămâni. La începutul tratamentului, anumiţi pacienţi pot să prezinte o accentuare a anxietăţii, care însă va dispărea pe parcursul tratamentului continuu. Ca urmare, este foarte important să urmaţi cu stricteţe recomandările medicului dumneavoastră şi să nu întrerupeţi tratamentul sau să modificaţi dozele fără a avea avizul medicului. Unii pacienţi cu boală maniaco-depresivă pot intra într-o fază de manie. Aceasta este caracterizată prin idei neobişnuite şi care se schimbă rapid, stare de fericire exagerată şi activitate fizică excesivă. Dacă manifestaţi astfel de simptome, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. De asemenea, în primele săptămâni de tratament pot să apară simptome cum sunt neliniştea sau dificultatea de a sta aşezat sau în picioare. Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă prezentaţi astfel de simptome. Este posibil ca, uneori, să nu fiţi conştient că aveţi simptomele menţionate mai sus, astfel încât poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, care să vă ajute să observaţi posibilele semne ale modificărilor comportamentului dumneavoastră. Dacă aveţi stări sau gânduri de tristeţe sau dacă, în timpul tratamentului, apare oricare dintre simptomele menţionate mai sus, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi la cel mai apropiat spital.

Este important în mod deosebit:

-Dacă aţi avut manie (exaltare euforică) sau hipomanie (iritabilitate)

-Dacă aţi avut o concentraţie scăzută de sodiu în sânge

-Dacă vi se efectuează tratament prin terapie electroconvulsivă (TEC)

-Dacă aveţi o boală severă a ficatului, reducere a funcţiei hepatice

-Dacă suferiţi de o afecţiune a rinichilor

-Dacă aveţi diabet zaharat

-Dacă aveţi boală coronariană cardiac

-Dacă aveţi glaucoma

-Dacă aveţi epilepsie sau aţi avut în trecut convulsii.

Toate medicamentele antidepresive determină risc de convulsii. Este important să-i spuneţi medicului dumneavoastră dacă prezentaţi convulsii sau o frecvenţă crescută a acestora, în timpul tratamentului cu Lenuxin, care conţine escitalopram.

-Dacă prezentaţi sângerări la nivelul pielii. S-a observat că medicamentele asemănătoare cu Lenuxin pot să determine o creştere a tendinţei de sângerare la nivelul pielii (manifestată, de exemplu, prin uşurinţa de a face vânătăi). Riscul este mai mare dacă manifestaţi tendinţa de a sângera şi dacă utilizaţi, de asemenea, medicamente cunoscute că împiedică formarea cheagurilor de sânge.

-De asemenea, riscul este crescut în cazul în care luaţi medicamente care influenţează coagularea sângelui.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat orice alte medicamente,inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, în special în decursul ultimelor 14 zile.

Escitalopramul nu trebuie asociat cu următoarele medicamente:

-selegilină (utilizată în tratamentul bolii Parkinson), moclobemidă (utilizată în tratamentul depresiei)

-linezolid (antibiotic)

-fenelzină, iproniazid, isocarboxazid, nialamidă şi tranilcipromină care sunt utilizate, de asemenea, în tratamentul depresiei.

NU LUAȚI LENUXIN 

dacă luați medicamente pentru probleme de ritm cardiac sau medicamente care pot afecta ritmul inimii, cum ar fi antiaritmice clasa IA și III, antipsihotice (de exemplu derivații de fenotiazină, pimozidă, haloperidol), antidepresive triciclice, anumiți agenți antimicrobieni (de exemplu sparfloxacină, moxifloxacină, eritromicină IV, pentamidina, tratament anti-malaric în special halofantrină), anumite antihistaminice (astemizol, mizolastină). Dacă aveți orice întrebări suplimentare despre acest lucru ar trebui să discutați cu medicul dumneavoastră.

Escitalopramul trebuie utilizat cu prudenţă în asociere cu următoarele medicamente:

-mefloquină (utilizată în tratamentul malariei) din cauza riscului de scădere a pragului de apariţie a convulsiilor neuroleptice (medicamente pentru tratamentul schzofreniei, psihozelor) antidepresive asemănătoare bupropionei, din cauza riscului de scădere a pragului de apariţie a convulsiilor

-flecainidă, propafenonă şi metoprolol (utilizate în bolile de inimă), desipramină, clomipramină şi nortriptilină (medicamente antidepresive) şi risperidonă, tioridazină şi haloperidol (medicamente antipsihotice). Este posibil să fie necesară modificarea dozelor de escitalopram.

-litiu, un medicament utilizat în tratamentul tulburării maniaco-depresive.

 -imipramină şi desipramină (ambele utilizate în tratamentul depresiei)

-dacă vi se recomandă escitalopram şi oricare dintre aceste medicamente trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră.

-sumatriptan şi alte medicamente similare (utilizate în tratmentul migrenei)

-tramadolul (utilizat în tratamentul durerilor severe) creşte riscul de apariţie a reacţiilor adverse.

Dacă în timpul tratamentului cu această asociere observaţi orice simptom neobişnuit trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră.

-cimetidina, lansoprazolul şi omeprazolul (utilizate în tratamentul ulcerului gastric) pot să determine creşterea concentraţiei de escitalopram în sânge. Dacă utilizaţi doze mari de escitalopram şi simţiţi disconfort atunci când luaţi acest medicament împreună cu cimetidină sau omeprazol, este posibil ca medicul dumneavoastră să decidă scăderea dozelor de escitalopram.

-medicamente care scad nivelul de potasiu sau magneziu din sânge

-sunătoare (Hypericum perforatum – un preparat pe bază de plante medicinale utilizat pentru combaterea depresiei); riscul de reacţii adverse poate creşte dacă utilizaţi escitalopram în acelaşi timp cu preparate din plante care conţin sunătoare.

-medicamente care influenţează coagularea sângelui: Anticoagulante orale: medicamente cum sunt ticlopidină, dipiridamol şi fenprocumon (aceste medicamente sunt utilizate pentru reducerea riscului de tromboze); warfarină (utilizată de exemplu, în tratamentul cheagurilor de sânge formate la nivelul piciorului/plămânului). Eficacitatea anticoagulantelor orale poate fi influenţată şi este posibil ca înainte de a începe sau a întrerupe tratamentul cu escitalopram, medicul dumneavoastră să vă evalueze timpul de coagulare a sângelui, pentru a verifica dacă doza de anticoagulante recomandată mai este adecvată. În plus, următoarele medicamente influenţează coagularea sângelui: acid acetilsalicilic, medicamente antiinflamatoare non-steroidiene (medicamente utilizate împotriva durerii), unele antipsihotice şi antidepresive triciclice. Dacă vi se recomandă escitalopram şi oricare dintre aceste medicamente trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră.

Utilizarea Lenuxin cu alimente şi băuturi

Lenuxin poate fi administrat cu sau fără alimente. Nu s-a demonstrat că Lenuxin creşte efectele alcoolului etilic. Cu toate acestea, este recomandat să nu consumaţi alcool etilic în timpul tratamentului cu Lenuxin.

Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau sunt nevoiți să aveți un copil, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament. Nu luaţi Lenuxin dacă sunteţi gravidă, intenţionaţi să rămâneţi gravidă sau alăptaţi, cu excepţia cazului în care aţi discutat cu medicul dumneavoastră despre riscurile şi beneficiile implicate.

-Starea generală de sănătate a nou-născutului poate fi afectată de utilizarea acestui grup de medicamente (antidepresive).

-Dacă utilizaţi Lenuxin  în timpul ultimelor 3 luni de sarcină trebuie să fiţi avertizată că nou- născutul dumneavoastră poate prezenta următoarele manifestări: tulburări de respiraţie, piele albăstruie, convulsii, modificări ale temperaturii corpului, dificultăţi la hrănire, vărsături, concentraţie mică de zahăr în sânge (hipoglicemie), rigiditate musculară sau musculatură flască, reflexe exagerate, tremor, neastâmpăr, iritabilitate, letargie, plâns persistent, somnolenţă şi dificultăţi la adormire. Dacă nou-născutul dumneavoastră prezintă oricare dintre aceste simptome, vă rugăm să-l anunţaţi imediat pe medicul dumneavoastră.

-Dacă utilizaţi Lenuxin în timpul sarcinii, nu întrerupeţi niciodată brusc tratamentul.

Asiguraţi-vă că moaşa şi/sau medicul ştiu că utilizaţi Lenuxin. Dacă utilizaţi medicamente ca Lenuxin în timpul sarcinii, în special în ultimele 3 luni de sarcină, acestea pot creşte riscul unei boli grave la nou-născuţi, denumită hipertensiune pulmonară persistentă a nou-născutului (HPPN), determinând ca nou-născutul să respire mai repede şi să apară vineţiu. De obicei, aceste simptome apar în primele 24 ore de la naştere. Dacă nou-născutul dumneavoastră prezintă oricare dintre aceste simptome, vă rugăm să anunţaţi moaşa şi/sau medicul imediat.

Lenuxin s-a dovedit a reduce calitatea spermei în studii pe animale. Teoretic, acest lucru ar putea afecta fertilitatea, dar impactul asupra fertilității la om nu a fost observată încă.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Cu toate că Lenuxin nu determină somnolenţă şi nu afectează funcţiile intelectuale, orice medicament psihoactiv poate afecta discernământul sau abilităţile. Trebuie să aveţi grijă în timp ce conduceţi vehicule sau folosiţi utilaje, până când veţi şti cum vă afectează Lenuxin.

Lenuxin conține lactoză monohidrat (vezi alte ingrediente în pct. 6) Lenuxin 10 mg comprimate filmate conține 0,53 mg lactoză monohidrat pe comprimat filmat. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.

3.CUM SĂ UTILIZAŢI LENUXIN 

Utilizaţi întotdeauna Lenuxin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

-Lenuxin se administrează în fiecare zi, ca doză zilnică unică.

-Lenuxin poate fi administrat cu sau fără alimente. Înghiţiţi comprimatul cu o cantitate suficientă de apă. Nu mestecaţi comprimatul.

-Dacă este necesar, comprimatele pot fi fragmentate aşezându-le pe o suprafaţă plană, cu faţa cu linie mediană în sus. Comprimatele pot fi apoi rupte prin presarea marginilor comprimatului, folosind degetele arătătoare.

Doza uzuală Adulţi

-Depresie: Doza uzuală este de 10 mg pe zi. Doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră. Doza maximă recomandată este de 20 mg pe zi.

-Tulburare de panică: în prima săptămână, este recomandată o doză iniţială de 5 mg, înainte de creşterea dozei la 10 mg pe zi. Doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră până la maximum 20 mg pe zi.

-Tulburare de anxietate socială/Fobie socială: Doza uzuală este de 10 mg pe zi. De obicei, sunt necesare 2-4 săptămâni pentru ameliorarea simptomelor. În funcţie de cum vă simţiţi după un timp de la administrarea medicamentului, medicul dumneavoastră vă poate modifica doza, aceasta fiind cuprinsă între 5 mg şi 20 mg pe zi.

-Tulburare de anxietate generalizată: Doza uzuală este de 10 mg pe zi. Doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră până la maxim de 20 mg pe zi.

-Tulburare obsesiv-compulsivă Doza iniţială este de 10 mg o dată pe zi. În funcţie de răspunsul individual al pacientului, doza poate fi crescută până la maximum 20 mg pe zi.

Pacienţi cu risc special

-La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată, nu este necesară ajustarea dozei. Se recomandă precauţie la pacienţii cu insuficienţă renală severă.

-Se recomandă ca la pacienţii cu boală a ficatului (insuficienţă hepatică uşoară sau moderată) să se administreze în primele două săptămâni o doză iniţială de 5 mg pe zi . Medicul dumneavoastră poate creşte doza până la 10 mg pe zi. Se recomandă prudenţă în cazul pacienţilor cu insuficienţă severă a funcţiei ficatului.

-Utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani De regulă, Lenuxin nu trebuie administrat copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani.

-Pacienţi vârstnici Doza uzuală iniţială este de 5 mg pe zi. Doza poate fi crescută de către medicul dumneavoastră până la 10 mg pe zi. Se recomandă ca doza maximă să fie menţinută sub 20 mg. Siguranţa dozelor zilnice de Lenuxin mai mari de 20 mg nu a fost investigată pe deplin.

Durata tratamentului Durata tratamentului poate varia individual

-Similar altor medicamente pentru tratamentul depresiei, tulburării de panică şi fobiei sociale pot fi necesare câteva săptămâni înainte de a observa orice ameliorare. Ca urmare, trebuie să continuaţi să utilizaţi Lenuxin chiar dacă trece un timp până când veţi simţi o ameliorare a stării dumneavoastră. Nu modificaţi doza medicamentului fără să discutaţi în prealabil cu medicul dumneavoastră.

-Trebuie să continuaţi să luaţi comprimatele atât timp cât v-a recomandat medicul dumneavoastră, chiar dacă vă simţiţi mai bine. Afecţiunea de bază poate persista timp îndelungat şi dacă veţi întrerupe tratamentul prea devreme, simptomele pot reveni. Ca urmare, se recomandă ca tratamentul să fie continuat o perioadă de cel puţin 6 luni, după ce vă simţiţi din nou mai bine.

Dacă încetaţi să luaţi Lenuxin 

Nu încetaţi să luaţi Lenuxin fără recomandarea medicului dumneavoastră. În general, când aţi încheiat un ciclu de tratament, se recomandă ca dozele de Lenuxin să fie reduse gradat, pe parcursul a câteva săptămâni.

Întreruperea bruscă a tratamentului trebuie evitată. Când opriţi tratamentul cu escitalopram, doza trebuie redusă treptat, pe parcursul unei perioade de una sau două săptămâni, pentru a evita posibilele simptome de întrerupere, dintre care cele mai frecvent raportate au fost ameţeli, greaţă şi durere de cap, tulburări de sensibilitate [incluzând parestezie (o senzaţie anormală de arsură, înţepătură) etc. şi senzaţie de şoc electric], tulburări ale somnului (incluzând insomnie şi vise intense), agitaţie şi anxietate (nelinişte), greaţă şi/sau vărsături, tremor (mişcări involuntare sau frisoane), confuzie, transpiraţii, diaree, palpitaţii (senzaţie neplăcută de bătăi puternice ale inimii), instabilitate emoţională, iritabilitate şi tulburări de vedere.

Informaţii speciale legate de boala dumneavoastră

Risc de auto-vătămare

Ocazional, în primele săptămâni ale tratamentului pentru depresie, până când efectul antidepresiv devine manifest, pot să apară sau să se amplifica gândurile de auto-vătămare. Dacă aveţi gânduri sau stări de tristeţe, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.

Episoade de manie

Unii pacienţi cu boală maniaco-depresivă pot intra într-o fază de manie. Aceasta este caracterizată prin idei neobişnuite care se modifică rapid, stări de fericire exagerată şi activitate fizică excesivă. În aceste cazuri, este important să vă adresaţi medicului dumneavoastră.

Tulburare de panică

Pacienţii predispuşi la atacuri de panică pot prezenta la începerea tratamentului, o perioadă scurtă de accentuare a anxietăţii care dispare, în general, în decursul primelor 1-2 săptămâni. Ca urmare, în tulburarea de panică se recomandă ca doza iniţială să fie mică.

Utilizarea la copii şi adolescenţi 

Dacă aţi luat mai mult decât trebuie din Lenuxin 

Dacă consideraţi că dumneavoastră aţi utilizat sau altcineva a luat prea multe comprimate de Lenuxin, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi la departamentul de urgenţă al celui mai apropiat spital.

Procedaţi astfel chiar dacă nu aveţi încă niciun semn de disconfort. Când mergeţi la medic sau la spital, luaţi cu dumneavoastră cutia cu Lenuxin. Unele semne de supradozaj pot fi ameţeli, tremor, agitaţie, convulsii, comă, greaţă, vărsături, modificări ale ritmului inimii, reducerea tensiunii arteriale şi modificări ale echilibrului lichidelor/sărurilor din organism.

Dacă uitaţi să luaţi Lenuxin 

Nu luaţi o doză dublă, deoarece nu veţi putea înlocui doza uitată, dar există risc de supradozaj. Luaţi următoarea doză la ora obişnuită.

Dacă aveţi orice alte întrebări cu privire la utilizarea acestui produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4.REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Lenuxin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

De obicei, reacţiile adverse dispar după câteva săptămâni de tratament. Vă rugăm să reţineţi că unele manifestări pot fi, de asemenea, simptome ale bolii dumneavoastră, care vor dispărea când veţi începe să vă simţiţi mai bine.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă în timpul tratamentului prezentaţi una dintre următoarele reacţii adverse:

Mai puţin frecvente (la mai mult de 1 din 1000 persoane dar la mai puţin de 1 din 100 persoane):

-Sângerări neobişnuite, incluzând sângerări gastro-intestinale

-Rare (la mai mult de 1 din 10000 de persoane dar la mai puţin de 1 din 1000 persoane):

-Dacă prezentaţi umflături la nivelul pielii, limbii, buzelor sau feţei sau aveţi dificultăţi la respiraţie sau la înghiţire (reacţii alergice), adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeţi la spital.

-Dacă aveţi febră mare, agitaţie, confuzie, tremurături şi contracţii bruşte ale muşchilor; acestea pot fi semne ale unei afecţiuni rare numită sindrom serotoninergic. Dacă prezentaţi aceste manifestări, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.

-Trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau să mergeţi direct la spital dacă remarcaţi următoarele evenimente adverse:

-Dificultăţi în timp ce urinaţi

-Convulsii, vezi şi pct.

„Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Lenuxin ”

-Îngălbenire a pielii şi a albului ochilor, care sunt semne de afectare a ficatului/hepatită

În plus faţă de cele menţionate mai sus au fost raportate următoarele reacţii adverse:

Foarte frecvente (la mai mult de 1 din 10 persoane):  Senzaţie de rău (greaţă)  Dureri de cap

Frecvente (la mai mult de 1 din 100 persoane, dar la mai puţin de 1 din 10 persoane):

-Nas înfundat sau curgerea nasului (sinuzită)

-Scădere sau creştere a poftei de mâncare

-Anxietate, nelinişte, vise neobişnuite, dificultăţi la adormire, somnolenţă, ameţeli, căscat, tremor, senzaţii de înţepături la nivelul pielii

-Diaree, constipaţie, vărsături, gură uscată

-Creşterea sudoraţiei

-Dureri musculare şi articulare (artralgie şi mialgie)

-Tulburări sexuale (întârzierea ejaculării, probleme de erecţie, reducerea dorinţei de a avea contact sexual, iar femeile pot avea dificultăţi de obţinere a orgasmului)

-Oboseală, febră

-Creştere a greutăţii

Mai puţin frecvente (la mai mult de 1 din 1000 de persoane dar la mai puţin de 1 din 100 persoane):

-Erupţii urticariene (urticarie), erupţii trecătoare pe piele, mâncărime (prurit)

-Scrâşnit al dinţilor, agitaţie, nervozitate, atac de panică, confuzie

-Tulburări ale somnului, modificări ale gustului, leşin (sincopă)

-Mărirea pupilei (midriază), tulburări de vedere, sunete în urechi (tinitus)

-Cădere în exces a părului

-Sângerări vaginale

-Scădere a greutăţii

-Bătăi rapide ale inimii

-Umflarea braţelor sau picioarelor

-Sângerări din nas

Rare (la mai mult de 1 din 10000 de persoane dar la mai puţin de 1 din 1000 persoane): -Agresivitate, depersonalizare, halucinaţii

-Bătăi rare ale inimii

Dacă observați următoarele reacții adverse trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră sau mergeți la spital imediat:

Bătăi rapide, neregulate ale inimii, leșin care ar putea fi simptomele unei stări care pot pune viața în pericol, cunoscut sub numele torsada vârfurilor.

Unii pacienţi au raportat (cu frecvenţă necunoscută):

-Idei de auto-vătămare sau idei de suicid, vezi şi pct. “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Lenuxin “

-Scăderea concentraţiei sodiului în sânge (manifestările sunt greaţă şi vărsături cu  slăbiciune musculară sau stare de confuzie)

-Ameţeli atunci când staţi sau vă ridicaţi în poziţie verticală, datorită scăderii tensiunii arteriale (hipotensiune arterială ortostatică)

-Valori anormale ale testelor funcţiei ficatului (creştere a valorilor enzimelor hepatice în sânge)

-Tulburări de mişcare (mişcări involuntare ale muşchilor)

-Erecţie dureroasă (priapism)

-Sângerări, incluzând sângerări la nivelul pielii şi mucoaselor (echimoze) şi scăderea numărului trombocitelor (trombocitopenie)

-Umflare bruscă la nivelul pielii sau mucoaselor (edem angioneurotic)

-Creştere a cantităţii de urină (secreţie inadecvată de ADH)

-Secreţie lactată la femei care nu alăptează

-Manie

-Modificarea ritmului cardiac (numite "prelungirea intervalului QT", văzut pe ECG, activitatea electrica a inimii).

În plus, un număr de reacţii adverse sunt cunoscute că apar în relaţie cu medicamente care acţionează în acelaşi mod cu escitalopramul (substanţa activă a Lenuxin). Aceastea sunt:

-Nelinişte motorie (acatisie)

-Anorexie Un risc crescut de fracturi a fost observat la pacienţii care utilizează acest tip de medicamente.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

5.CUM SE PĂSTREAZĂ LENUXIN 

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!

A se păstra la temperaturi sub 25 °C. 

A se păstra în ambalajul original, ferit de umiditate.

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe blister şi cutie, după ’EXP:’. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6.INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Lenuxin Substanţa activă este escitalopram

Fiecare comprimat filmat conţine escitalopram 10 mg. 

Celelalte componente sunt: Nucleu: stearat de magneziu, celuloză microcristalină (E460), celuloză microcristalină silicifiată (care conţine dioxid de siliciu coloidal anhidru, celuloză microcristalină), talc, croscarmeloză sodică. Film: Opadry II alb 33G28523 (hipromeloză, dioxid de titan (E 171), macrogol 3350, lactoză monohidrat, triacetat de glicerol).

Cum arată Lenuxin şi conţinul ambalajului

Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, cu o linie mediană pe una dintre feţe şi marcate cu N54 pe cealaltă faţă.

Comprimatele de 10 mg pot fi divizate în două părţi egale.

Comprimatele sunt ambalate în cutii de carton conţinând 2 blistere (OPA-Al-PVC/Al) cu 14 comprimate filmate în fiecare blister.

Deţinătorul certificatului de înregistrare şi fabricantul

Gedeon Richter Plc. Gyömrői út 19-21. 1103 Budapest Ungaria