1. DENUMIREA COMERCIALA A MEDICAMENTULUI
Cefazolin 500 mg pulbere pentru solutie injectabila/perfuzabila Cefazolin 1000 mg pulbere pentru solutie injectabila/perfuzabila
2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Un flacon de 500 mg contine cefazolina (sub forma de cefazolina sodica) – 500 mg. Un flacon de 1000 mg contine cefazolina (sub forma de cefazolina sodica) – 1000 mg.
Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICA
Pulbere pentru solutie injectabila/perfuzabila Pulbere de culoare alba sau aproape alba.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicatii terapeutice Cefazolin este indicat pentru tratamentul urmatoarelor infectii determinate de microorganisme sensibile la cefazolina
-Infectii cutanate si ale tesuturilor moi
-Infectii osteo-articulare
Profilaxia perioperatorie. În cazul operatiilor cu potential crescut de contaminare cu patogeni anaerobi, de exemplu chirurgia colorectala, este recomandata asocierea cu un medicament adecvat cu activitate asupra microorganismelor anaerobe.
Administrarea cefazolinei trebuie limitata la cazurile în care se impune un tratament parenteral.
Susceptibilitatea microorganismului care a determinat infectia trebuie testata (pe cât posibil), desi terapia poate fi initiata înainte ca rezultatele sa fie disponibile.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvata a medicamentelor antibacteriene.
4.2 Doze si mod de administrare Doza si modul de administrare depind de locul si severitatea infectiei si de evolutia clinica si bacteriologica.
Adulti si adolescenti(peste 12 ani si cu greutate corporala ≥ 40 kg) ? Infectii cauzate de microorganisme sensibile: 1-2 g cefazolin zilnic divizat în 2-3 doze egale ? Infectii cauzate de microorganisme moderat sensibile: 3-4 g cefazolin zilnic divizat în 3-4 doze egale
În infectiile severe se pot administra pâna la 6 g zilnic în 3-4 doze egale (1 doza la fiecare 6-8 ore).
Recomandari speciale cu privire la doze Profilaxie perioperativa ? Pentru profilaxia infectiilor postoperatorii în chirurgia contaminata sau potential contaminata: 1 g cefazolin cu 30-60 minute înainte de operatie. ? In cazulinterventiilor chirurgicale cu durata lunga (2 ore sau mai mult): suplimentar 0,5-1 g cefazolin în timpul operatiei ? Utilizarea prelungita dupa interventia chirurgicala trebuie însotita de ghiduri oficiale nationale.
Este important ca
(1) doza preoperativa sa fie administrata doar (cu 30 minute - 1 ora) înaintea începerii operatiei astfel încât la momentul inciziei chirurgicale initiale sa se atinga un nivel adecvat de antibiotic în ser si tesuturi; si
(2) cefazolina trebuie administrata, daca este necesar, la intervale adecvate în timpul operatiei, astfel încât sa fie asigurate concentratii suficiente de antibiotic la momentele de maxima expunere la organisme patogene.
Pacienti adulti cu insuficienta renala Adultii cu insuficienta renala pot avea nevoie de o doza mai mica pentru a evita toxicitatea. Doza redusa poate fi stabilita prin determinareaconcentratiilor plasmatice. Daca nu este posibil, poate fi determinat clearance-ul creatininei.
Terapia de sustinere cu cefazolin la pacientii cu insuficienta renala.
Clearance-ul creatininei [ml/min]
Creatinina serica [mg/dl]
Doza
≥ 55 ≤ 1.5 Doza si interval obisnuit de administrare a dozelor 35 - 54 1.6 - 3.0 Doza obisnuita la fiecare 8 ore 11 - 34 3.1 - 4.5 Jumatatea dozei obisnuite la fiecare 12 ore ≤ 10 ≥ 4.6 Jumatatea dozei obisnuite la fiecare 1824 ore La pacientii cu hemodializa schema de tratament depinde de conditiile de dializa.
Copii si adolescenti Infectii cauzate de microorganisme sensibile Se recomanda o doza zilnica de 25-50 mg/kg divizata în 2-4 doze egale (o doza la fiecare 6,8 sau 12 ore).
Infectii cauzate de microorganisme moderat sensibile Se recomanda o doza zilnica de pâna la 100 mg/kg divizata în 3-4 doze egale (o doza la fiecare 6 sau 8 ore).
Prematuri si copii cu vârsta sub 1 luna Nu se recomanda administrarea la prematuri si copii cu vârsta sub 1 luna, deoarece la acesti pacienti siguranta administrarii cefazolinei nu a fost stabilita. De asemenea, vezi si pct. 4.4.
Recomandari cu privire la dozele administrate la copii si adolescenti Continutul unui flacon se dizolva în 7 ml solvent compatibil.
Alternativ, doza poate fi administrata ca perfuzie intravenoasa folosind solutia diluata, descrisa la punctul 6.6.
Greutate corporala 5 kg 10 kg 15 kg 20 kg 25 kg Doza la fiecare 12 ore pentru schema de tratament de 25 mg / kg / zi 63 mg; 125 mg; 188 mg; 250 mg; 313 mg; Doza la fiecare 8 ore pentru schema de tratament de 25 mg / kg / zi 42 mg; 85 mg; 125 mg; 167 mg; 208 mg; Doza la fiecare 6 ore pentru schema de tratament de 25 mg / kg / zi 31 mg; 62 mg; 94 mg; 125 mg; 156 mg; Doza la fiecare 12 ore pentru schema de tratament de 50 mg / kg / zi 125 mg; 250 mg; 375 mg; 500 mg; 625 mg; Doza la fiecare 8 ore pentru schema de tratament de 50 mg / kg / zi 83 mg; 166 mg; 250 mg; 333 mg; 417 mg; Priza la fiecare 6 ore pentru dozajul de tratament de 50 mg / kg / zi 63 mg; 125 mg; 188 mg; 250 mg; 313 mg; Doza la fiecare 8 ore pentru schema de tratament de 100 mg / kg / zi 167 mg; 333 mg; 500 mg; 667 mg; 833 mg; Doza la fiecare 6 ore pentru schema de tratament de 100 mg / kg / zi 125 mg; 250 mg; 375 mg; 500 mg; 625 mg;
Copii si adolescenti cu insuficienta renala Asemanator cu adultii, copiii cu insuficienta renala pot necesita o doza mai mica pentru a evita toxicitatea. Doza redusa poate fi stabilita prin determinareconcentratiilor plasmatice. Daca nu este posibil, poate fi determinat clearance-ul creatininei conform urmatoarelor instructiuni: La copiii cu insuficienta moderata (clearance-ul creatininei 40-20 ml/min), este suficient 25% din doza zilnica normala, divizata în doze la fiecare 12 ore. La copiii cu insuficienta severa (clearance-ul creatininei 20-5 ml/min), este suficient 10% din doza zilnica normala, administrata la fiecare 24 de ore. Aceste instructiuni sunt valabile dupa doza initiala de start. De asemenea, vezi pct. 4.4.
Pacienti vârstnici La pacientii vârstnici cu functie renala normala nu este necesara ajustarea dozei.
Mod de administrare Cefazolin poate fi administrat prin injectie intravenoasa lenta sau perfuzie intravenoasa dupa diluare. Volumul de solvent pentru reconstituirea solutiei depinde de metoda de administrare.
Pentru instructiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.
Durata tratamentului
Durata tratamentului depinde de severitatea infectiei si de evolutia clinica si bacteriologica.
4.3 Contraindicatii Hipersensibilitate la cefazolina. Pacienti cu hipersensibilitate la antibiotice cefalosporinice. Antecedente de hipersensibilitate severa (de exemplu reactie anafilactica) la orice alt tip de medicament antibacterian beta-lactamic (peniciline, monabactami si carbapeneme).
4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare Atentionari În caz de orice hipersensibilitate cunoscuta la peniciline sau antibiotice beta lactamice trebuie acordata atentie unei posibile sensibilitati încrucisate (vezi punctul 4.3.).
Similar tuturor antibioticelor beta-lactamice, au fost raportate reactii de hipersensibilitate severe si ocazional letale. În caz de reactii de hipersensibilitate severe, trebuie întrerupt imediat tratamentul cu cefazolin si initiate masuri de urgenta adecvate.
Înaintea începerii tratamentului trebuie stabilit daca pacientul areantecedente de reactii de hipersensibilitate severe la cefazolin, alte cefalosporine sau orice tip de medicament antibacterian beta-lactamic. Se impune prudenta la administrarea cefazolinei la pacienti cu antecedente de reactii de hipersensibilitate usoare la altemedicamente beta-lactamice.
Cefazolina trebuie administrata doar cu prudenta deosebita la pacienti cu reactivitate alergica (de exemplu rinita alergica sau astm bronsic), deoarece riscul unei reactii de hipersensibilitate severa este crescut.
Colita pseudomembranoasa asociata medicamentelor antibacteriene a fost raportata cu administrarea cefazolinei si poate varia în severitate de la forme usoare la cele ce pun viata în pericol. Acest diagnostic trebuie avut în considerare la pacientii cu diaree în timpul sau dupa administrarea cefazolinei (vezi pct 4.8). Trebuie avute în vedere întreruperea terapiei cu cefazolina si administrarea unui tratament specific pentru Clostridium difficile. Nu trebuie administrate medicamente care inhiba peristaltismul.
Administrare la copii si adolescenti: deoarece nu exista dovezi suficiente, Cefazolin nu trebuie administrat nou-nascutilor si sugarilor sub o luna de la nastere.
Precautii În caz de insuficienta renala cu o rata de filtrare glomerulara sub 55 ml/min trebuie luata în considerare acumularea cefazolinei. De aceea, doza trebuie redusa corespunzator sau intervalul de administrare al dozelor trebuie prelungit (vezi pct 4.2.).
La pacientii cu insuficienta renala administrarea cefazolinei poate fi asociata cu crize convulsive.
Prelungirea timpului de protrombina poate aparea la pacientii cu insuficienta renala sau hepatica sau stare nutritionala precara, ca si la pacientii cu un tratament antibiotic prelungit sau cu terapie anticoagulanta. La acesti pacienti prelungirea timpului de protrombina trebuie monitorizata în timpul tratamentului cu cefazolina deoarece în rare cazuri poate cauza probleme de coagulare a sângelui (vezi pct 4.5 si 4.8). De aceea, INT (International Normalised Ratio) trebuie masurat regulat la pacientii cu afectiuni ce pot cauza hemoragii (de exemplu ulcer gastrointestinal) si la pacientii cu defecte de coagulare (mostenita: de exemplu eozinofilie; dobândita: de exemplu prin nutritie parenterala, malnutritie, dereglari ale functiei renale sau hepatice sau trombocitopenie; cauzata de medicamente: de exemplu heparina sau alte anticoagulante orale). Daca este necesar poate fi suplimentata vitamina K (10 mg pe saptamâna).
Administrarea repetata si pe termen lung poate duce la dezvoltarea excesiva a organismelor rezistente. Daca în timpul terapiei apare o suprainfectie trebuie luate masuri adecvate.
Efecte asupra testelor de laborator În cazuri rare testele non-enzimatice de glucozurie si testul Coombs pot prezenta rezultate fals-pozitive.
4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune Anticoagulante Foarte rar, cefalosporinele pot cauza dereglari de coagulare (vezi 4.4.). În timpul administrarii concomitente de anticoagulante orale (de exemplu warfarina sau heparina) în doze mari, trebuie monitorizati parametrii de coagulare.
Vitamina K1 Unele cefalosporine ca cefamandol, cefazolina si cefotetan pot interfera în metabolismul vitaminei K1, mai ales în caz de deficienta a vitaminei K1. Aceasta poate necesita suplimentarea vitaminei K1.
Probenecid Datorita efectului sau de inhibare a diurezei renale, administrarea probenecidului induce o concentratie mai ridicata si o retentie mai lunga a cefazolinei în sânge.
Aminoglicozide/diuretice Nu este exclus ca cefazolina sa intensifice efectul nefrotoxic al aminoglicozidelor si a diureticelor cu actiune intensa (de exemplu furosemid). De aceea, în timpul unei terapii con comitente cu aceste medicamente trebuie controlata functia renala.
4.6 Fertilitatea, sarcina si alaptarea Sarcina Cefazolina trece prin placenta si ajunge la embrion/fat. Nu exista experienta suficienta privind administrarea cefazolinei la om. Ca masura de precautie, cefazolina trebuie utilizata în timpul sarcinii numai dupa evaluarea raportului risc-beneficiu de catre medicul curant, în special în timpul primului trimestru.
Alaptarea Cefazolina se excreta în concentratii mici în laptele matern si de aceea trebuie folosita doar dupa o evaluare atenta a raportului risc-beneficiu. La copilul alaptat pot apararea diaree si infectie fungica la nivelul mucoaselor, de aceea alaptarea trebuie eventual întrerupta. Trebuie avuta în vedere posibilitatea sensibilizarii.
4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje Cefazolina nu are nici o influenta sau are influenta neglijabila asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reactii adverse În functie de doza si durata tratamentului, pacientii pot manifesta una sau mai multe din reactiile adverse de mai jos:
Reactiile adverse au fost clasificate în functie de frecventa, dupa cum urmeaza: foarte frecvente (>1/10),frecvente (>1/100, <1/10), mai putin frecvente (>1/1000, <1/100), rare (>1/10000, <1/1000), foarte rare (<1/10000) si cu frecventa necunoscuta.
Sistemul de organe
Frecvente (>1/100, <1/10)
Mai putin frecvente (>1/1000, <1/100)
Rare (>1/10000, <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Infectii si infestari
Candidoza orala (uz prelungit).
Candidoza genitala (monoliaza), vaginita
Tulburari hematologice si limfatice
Cresterea sau scaderea concentratiei glucozei în sânge (hiperglicemie sau hipoglicemie). Leucopenie, granulocitopeni e, neutropenie, trombocitopeni e, leucocitoza, granulocitoza, monocitoza, limfocitopenie, bazofilie si eozinofilieau fost observate în hemograma. Aceste efecte sunt rare si reversibile.
Tulburari de coagulare si ca urmare sângerari. La risc pentru aceste reactii adverse sunt pacientii cu deficienta a vitaminei K sau a altor factori de coagulare, pacienti cu nutritie artificiala sau dieta inadecvata, cu tulburari ale functiei renale sau hepatice, trombocitopenie sau pacienti cu dereglari sau afectiuni ce pot cauza sângerari (de exemplu hemofilie, ulcer stomacal sau gastrointestinal).Ve zi si pct 4.4. si 4.5. Hemoglobina si/sau
hematocrit scazut, anemie, agranulocitoza, anemie aplastica, pancitopenie si anemie hemolitica.
Tulburari ale sistemului imunitar
Eritem, eritem polimorf, exantem, urticarie, permeabilitat e locala reversibila a vaselor sangvine, articulatiilor sau membranelor (angioedem), febra cauzata de medicament si pneumonie interstitiala sau pneumonita.
Necroliza epidermica toxica (sindromul Lyell), sindromul StevensJohnson
Soc anafilactic, umflarea laringelui cu îngustarea cailor respiratorii, cresterea ritmului cardiac, dificultati respiratorii, scaderea tensiunii arteriale, umflarea limbii, prurit anal si genital, edem facial
Tulburari ale sistemului nervos
Crizeconvulsi ve (la pacientii cu disfunctie renala tratati cu doze prea mari).
Ameteli, indispozitie, fatigabilitate. Cosmaruri, ameteli, hiperactivitate, nervozitatesau anxietate, insomnie, somnolenta, slabiciune, bufeuri de caldura, dereglari ale perceptiei culorilor, confuzie si activitate epileptogenica.
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Revarsat pleural, durere toracica, dispnee sau insuficienta respiratorie, tuse,
rinita.
Tulburari gastrointestina le
Pierderea apetitului, greata, voma. Aceste simptome sunt de obicei moderate si dispar frecvent în timpul sau dupa tratament.
Colita pseudomembranoa sa (vezi pct 4.4)
Tulburari hepatobiliare
Cresteri tranzitorii ale concentratiei serice a AST, ALT, GGT, bilirubinei si/sau LDH si a fosfatazei alcaline, hepatita tranzitorie si icter colestatic tranzitoriu.
Tulburari renale si ale cailor urinare
Nefrotoxicitate, nefrita interstitiala, nefropatie nedefinita, proteinurie, crestere temporara a azotului ureic sanguin, de regula la pacientii tratati concomitent cu alte medicamente potential nefrotoxice.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Durere la locul injectarii intramuscular e, uneori cu indurare
Administrarea intravenoasa poate cauza tromboflebita
Raportarea reactiilor adverse suspectate Raportarea reac?iilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acesta permite monitorizarea în continuare a raportului beneficiu/risc al
medicamentului. Profesioni?tii din domeniul sanata?ii sunt ruga?i sa raporteze orice reac?ii adverse suspectate, prin intermediul sistemului na?ional de raportare disponibil pe site-ul oficial al Agen?iei Medicamentului ?i Dispozitivelor Medicale la urmatoarea adresa web: www.amed.md.
4.9 Supradozaj Simptomele supradozajului sunt cefalee, ameteli, parestezie, stari de agitatie a sistemului nervos central, mioclonie si convulsii.
În caz de intoxicatie sunt indicate masuri de accelerare a eliminarii. Nu exista un antidot specific. Cefazolina poate fi eliminat prin hemodializa.
5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietati farmacodinamice Grupa farmacoterapeutica: cefalosporine de generatia I Codul ATC: J01DB04 Cefazolina este un antibiotic cefalosporinic bactericid de generatia I pentru administrare parenterala. Cefalosporinele inhiba sinteza peretelui celular bacterian (în faza de crestere) prin inhibarea proteinelor ce leaga penicilinele (PLP), cum sunt transpeptidazele. Rezultatul este actiunea bactericida.
Raport farmacocinetica/farmacodinamie (FC/FD) Pentru cefalosporine, cel mai important indice FC/FD care coreleaza cu eficacitatea in vivo este procentul din intervalul de administrare al dozelor în care concentratia nelegata se mentine peste concentratia minima inhibitorie (CMI) a cefazolinei pentru speciile tinta (adica %T>CMI).
Mecanismul rezistentei Rezistenta bacteriana la cefazolina se poate datora unuia dintre urmatoarele mecanisme:
- Inactivarea de catre beta-lactamaze: cefazolina are o buna stabilitate fata de penicilinazele bacteriilor Gram-pozitive, dar o stabilitate redusa fata de betalactamazele codate plasmidic, de exemplu beta-lactamaze cu spectru extins (BLSE) sau cele codate cromozomial de tip AmpC.
- Afinitate redusa a proteinelor care leaga penicilina (PLP) la cefazolina: rezistenta dobândita a pneumococilor si a altor streptococi este cauzata de modificari ale PLP prin mutatii. Rezistenta stafilococilor meticilino(oxacilino)-rezistenti se datoreaza formarii unei PLP noi cu afinitate redusa la cefazolina.
- Penetrarea insuficienta a cefazolinei prin peretele celular extern a bacteriilor Gramnegativ poate duce la o inhibare insuficienta a PLP.
- Cefazolina poate fi transportat înafara celulei prin pompe de eflux.
Exista o rezistenta încrucisata partiala sau totala a cefazolinei cu alte cefalosporine si peniciline. Valori critice Valori critice ale CMI recomandate de EUCAST (European Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing) sunt
Specie sensibil rezistent Staphylococcus spp. Nota A Nota A Streptococi grup A, B, C si G Nota B Note B Streptococi din grupul Viridans < 0.5 mg/l > 0.5 mg/l Valori FC/FD (Valori critice nespecifice) ≤ 1 mg/l > 2 mg/l
A Sensibilitatea stafilococilor la cefalosporine este dedusa pe baza sensibilitatii la cefoxitina, cu exceptia ceftazidimei, a cefiximei si ceftibutenului, pentru care nu exista valori critice si care nu trebuie utilizate în cazul infectiilor stafilococice. Unele tulpini de S. aureus meticilino-rezistent sunt sensibile la ceftarolina. B Sensibilitatea la antibioticele beta-lactamice a streptococilor beta-hemolitici din grupurile A, B, C si G este dedusa pe baza sensibilitatii la penicilina.
Sensibilitatea microbiologica În tabelul urmator microorganismele patogene relevante din punct de vedere clinic sunt clasificate ca sensibil sau rezistent pe baza datelor in vitro sau in vivo. Cefazolina este eficace împotriva unor specii in vitro, dar nu si clinic, de aceea aceste specii sunt clasificate ca rezistente. Prevalenta rezistentei dobândite poate varia în functie de aria geografica si în timp pentru specii selectionate si sunt necesare informatii locale despre rezistenta, mai ales în cazul tratamentului pentru infectii severe. Daca este necesar, se va solicita sfatul specialistului în cazul în care prevalenta locala a rezistentei face ca utilitatea medicamentului sa fie pusa sub semnul întrebarii. Mai ales în cazul infectiilor severe sau a esecului terapeutic trebuie efectuat un diagnostic microbiologic inclusiv identificarea microorganismului si sensibilitatea lui la cefazolina.
Specii frecvent sensibile Microorganisme aerobe Gram-pozitiv: Staphylococcus aureus (meticilino-sensibil)
Specii în cazul carora rezistenta ar putea reprezenta o problema Microorganisme aerobe Gram-pozitiv: Streptococi beta-haemoliticidin grupul A, B, C si G Staphylococcus epidermidis (meticilino-sensibil) Streptococcus pneumoniae Microorganisme aerobe Gram-negativ: Haemophilus influenzae
Specii cu rezistenta inerenta Microorganisme aerobe Gram-pozitiv: Staphylococcus aureus, meticilino-rezistent Microorganisme aerobe Gram-negativ: Citrobacter spp. Enterobacter spp. Klebsiella pneumoniae Morganella morganii Proteus mirabilis Proteus stuartii Proteus vulgaris Pseudomonas aeruginosa Serratia spp.
5.2 Proprietati farmacocinetice Absorbtie Cefazolina se administreaza parenteral. Dupa injectarea intramusculara a 500 mg, concentratiile plasmatice maxime dupa circa o ora sunt de 20-40 µg/ml. Dupa administrarea a 1 g au fost atinse concentratii plasmatice maxime de 37-63 µg/ml. Într-un studiu cu perfuzie intravenoasa continua a cefazolinei la adulti sanatosi în doze de 3,5 mg/kg timp de o ora (aproximativ 250 mg) urmate de 1,5 mg/k g în
urmatoarele 2 ore (aproximativ 100 mg),a fost determinata în a treia ora o concentratie plasmatica stabila de circa 28 µg/ml. Tabelul urmator arata concentratiile plasmatice medii a cefazolinei dupa injectia intravenoasa a unei doze unice de 1 g:
Concentratia plasmatica (µg/ml) dupa administrarea intravenoasa a 1 g 5 min 15 min 30 min 1 ora 2 ore 4 ore 188.4 135.8 106.8 73.7 45.6 16.5
Distributie Cefazolina se leaga de proteinele plasmatice în proportie de 70-86%. Volumul de distributie este de circa 11 l/1,73 m2. La administrarea cefazolinei la pacienti fara obstructia cailor biliare concentratiile de antibiotic în bila la 90-120 minute dupa administrare au fost mai mari decât cele în ser. Invers, în caz de obstructie, concentratiile de antibiotic în bila sunt mult mai reduse decât în ser. Dupa administrarea de doze terapeutice la pacienti cu meninge inflamat, concentratiile de cefazolin masurate în lichidul cerebrospinal variaza între 0-0,4 µg/ml. Cefazolina traverseaza usor membranele sinoviale inflamate, iar concentratiile atinse în articulatii sunt similare celor plasmatice.
Metabolizare Cefazolina nu este metabolizata.
Eliminare Timpul de înjumatatire plasmatica este circa 1 ora si 35 de minute. Cefazolina este excretata în urina sub forma activa microbiologic. Aproximativ 56-89% dintr-o doza intramusculara de 500 mg este excretata în primele 6 ore, 80% pâna la aproape 100% în 24 de ore. Dupa administrarea intramusculara a 500 mg si 1 g concentratiile în urina pot atinge 500-4000 µg/ml. Cefazolina se elimina din ser prin filtrare glomerulara, clearance-ul renal este 65 ml/min/1,73 m2.
5.3 Date preclinice de siguranta Toxicitatea acuta a cefazolinei este redusa. Administrata intravenos, DL50 în sobolani este 2400-3700 mg/kg. Studiile cu privire la toxicitatea cronica la diferite animale (sobolan, câine) nu au evidentiat efecte toxice. Totusi la câine s-au observat leziuni musculare dupa administrarea intramusculara repetata. Studiile cu privire la nefrotoxicitate la iepuri au evidentiat un potential nefrotoxic scazut al cefazolinei. Nu sunt disponibile studii de mutagenitate sau studii experimentale la animale privind potentialul tumoral. Studiile la animale nu au evidentiat efecte teratogene ale cefazolinei. Studiile cu privire la fertili tate si la toxicitate peri-si postnatala nu au evidentiat efecte nocive ale cefazolinei.
6. PROPRIETATI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipientilor Fara excipienti
6.2 Incompatibilitati Cefazolin este incompatibil cu disulfat de amikacina, amobarbital sodic, sulfat de bleomicina, gluceptat de calciu, sulfat de kanamicina, clorhidrat de cimetidina, colistimetat de sodiu, gluceptat de eritromicina, sulfat de kanamicina, clorhidrat de oxitetraciclina, fenobarbital sodic, sulfat de polimixina B si clorhidrat de tetraciclina. Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu exceptia celor mentionate la pct. 6.6.
6.3 Perioada de valabilitate 2 ani
Valabilitatea solutiei reconstituite pentru injectie/perfuzie Solutia reconstituita trebuie utilizata imediat. În caz contrar, valabilitatea acesteia si conditiile de pastrare revin în responsabilitatea utilizatorului.
6.4 Precautii speciale pentru pastrare A se pastra la temperaturi sub 25°C. A se pastra flaconul în ambalajul original pentru a fi protejat de lumina. Pentru conditiile de pastrare ale medicamentului dupa reconstituire vezi pct. 6.3.
6.5 Natura si continutul ambalajului Flacon de sticla cu volumul de 7 ml, cu dop de cauciuc halogenat si capac flip-off, care contin o pulbere cristalina sterila, de culoare alba sau aproape alba. Câte 10 flacoane în cutii din carton.
6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor si alte instructiuni de manipulare Prepararea solutiei Injectia intravenoasa Pulberea se dizolva în cel putin 7 ml apa pentru preparate injectabile, solutie clorura de sodiu (0,9%) sau solutie de glucoza 5%.
Cefazolina trebuie injectat lent, timp de 3-5 minute. În nici un caz solutia nu trebuie injectata în mai putin de 3 minute. Injectia se face direct în vena sau în tubul din care pacientul primeste solutia intravenoasa. Doze unice mai mari de 1 g trebuie administrate ca perfuzie intravenoasa timp de 3060 de minute.
Perfuzia intravenoasa Pulberea se dizolva în 7 ml apa pentru preparate injectabile si se dilueaza la 50-100 ml cu un solvent compatibil. Pentru perfuzie, pulberea poate fi reconstituita cu solvent direct în flacon. Daca sunt necesare doze mai mici, se recomanda folosirea a jumatate din solutia reconstituita (circa 4 ml cu 1 g de cefazolina, adica jumatatea continutului unui flacon) si adaugarea unui solvent compatibil pâna la un volum final de 100 ml. Cantitatea necesara din aceasta solutie se administreaza pacientului în intervalul de timp prescris.
Compatibilitatea cu solventi cu administrare intravenoasa Urmatorii solventi sunt adecvati pentru prepararea solutie: - apa pentru preparate injectabile - 9 mg/ml (0,9%) solutie de clorura de sodiu - 50 mg/ml (5%) solutie de glucoza
Solutia reconstituita este clara, galben pal si trebuie protejata de lumina. Similar tuturor medicamentelor cu administrare parenterala, solutia reconstituita trebuie inspectata vizual de particule sau decolorare înaintea administrarii. Trebuie utilizate numai solutiile limpezi, practic fara particule.
Medicamentul reconstituit este destinat unei singure utilizari si solutia ramasa nefolosita trebuie aruncata. Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementarile locale.
7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA
Zhuhai United Laboratories (Zhongshan), Co., Ltd., addressed 12, Jialian Road, Tanzhou Town, Zhongshan, Guangdong, China.
8. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Iunie 2015
