PENTOXIFILIN-DARNIŢA
soluţie injectabilă
DENUMIREA COMERCIALĂ
Pentoxifilin-Darniţa
DCI-ul substanţei active
Pentoxifyllinum
COMPOZIŢIA
1 ml soluţie injectabilă conţine:
substanţa activă: pentoxifilină – 20 mg;
excipienţi: clorură de sodiu, apă pentru injecţii.
FORMA FORMACEUTICĂ
Soluţie injectabilă.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Lichid transparent, incolor.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Vasodilatator periferic, C04AD03.
PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Pentoxifilina este un derivat de metilxantină. Mecanismul de acţiune este determinat de inhibarea fosfodiesterazei, acumularea AMPc în celulele musculaturii netede ale vaselor sanguine, celulele sângelui, de asemenea în alte ţesuturi şi organe.
Pentoxifilina inhibă agregarea plachetară şi eritrocitară, măreşte elasticitatea eritrocitelor, reduce concentraţia sporită de fibrinogen în plasma sanguină şi intensifică fibrinoliza, ceea ce duce la micşorarea viscozităţii şi ameliorarea
proprietăţilor reologice ale sângelui. Posedă acţiune vasodilatatoare miotropă slabă, reduce nesemnificativ rezistenţa vasculară periferică, manifestă efect inotrop pozitiv.
În rezultatul administrării preparatului are loc ameliorarea microcirculaţiei şi aprovizionării ţesuturilor cu oxigen, preponderent în regiunea extremităţilor, în sistemul nervos central, moderat – în rinichi. Preparatul dilată nesemnificativ vasele coronariene.
Proprietăţi farmacocinetice
Metabolitul de bază farmacologic activ este 1-(5-hidroxihexil)-3,7-dimetilxantina (metabolitul I) se determină în plasma sanguină în concentraţii ce depăşesc de 2 ori concentraţiile substanţei nemodificate şi se află cu ea într-o stare de echilibru biochimic reversibil. De aceea pentoxifilina şi metabolitul său sunt considerate drept o singură entitate activă.
Timpul de înjumătăţire a pentoxifilinei constituie 1,6 ore.
Se metabolizează complet, peste 90% este eliminat pe cale renală sub formă de metaboliţi polari hidrosolubili neconjugaţi. Mai puţin de 4% din doza administrată se elimină cu fecalele. La pacienţii cu tulburări severe ale funcţiei renale excreţia metaboliţilor este încetinită. În tulburări ale funcţiei hepatice crește timpul de înjumătăţire a pentoxifilinei.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Encefalopatie aterosclerotică, ictus cerebral ischemic; encefalopatie discirculatorie, tulburări ale circulaţiei sanguine periferice, induse de ateroscleroză, diabet zaharat (inclusiv angiopatie diabetică), procese inflamatorii; tulburări ale troficii tisulare, induse de afecţiuni ale venelor sau dereglarea microcirculaţiei (sindrom posttromboflebitic, ulcere trofice, gangrenă, degerături); endarteriită obliterantă; angioneuropatie (maladia Raynaud); tulburări ale circulaţiei sanguine oculare (insuficienţă circulatorie acută, subacută, cronică în retina şi coroida ochiului); tulburarea funcţiei urechi interne de geneză vasculară cu hipoacuzie.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Administrarea prin perfuzie intravenoasă este cel mai eficient mod de administrare parenterală, deoarece asigură o toleranţă mai bună a preparatului. Regimul de dozare se stabileşte de către medic în funcţie de gradul dereglărilor circulatorii, masa corporală a pacientului, toleranţa terapiei. Pentru perfuzie intravenoasă se utilizează numai soluţiile transparente.
Adulţilor se recomandă următoarele scheme de tratament:
1. În perfuzie intravenoasă – 100-600 mg pentoxifilină diluate în 100-500 ml soluţie
Ringer lactat, soluţie clorură de sodiu 0,9% sau soluţie glucoză 5% se administrează de 1-2 ori pe zi. Durata perfuziei – 60-360 min, administrarea a 100 mg pentoxifilină trebuie să dureze nu mai puţin de 60 min). Perfuzia poate fi suplimentată cu administrarea perorală a pentoxifilinei (400 mg) reieşind din considerentele, că doza maximă nictemerală (administrată parenteral şi peroral) constituie 1200 mg.
2. În cazul pacienţilor aflaţi în stare gravă (în special în prezenţa durerilor permanente, gangrenei şi a ulcerelor trofice) este posibilă efectuarea perfuziei intravenoase timp de 24 ore. Pentru acest mod de administrare doza preparatului se determină reieşind din calculul 0,6mg/kg/oră. Pentru pacienţii cu greutatea corporală 70 kg doza calculată în acest mod constituie 1000 mg, pentru pacienţii cu greutatea corporală 80 kg – 1150 mg.
Indiferent de greutatea corporală a pacientului doza maximă nictemerală constituie 1200 mg.
Volumul soluţiei perfuzabile se determină individual, cu luarea în consideraţie a maladiilor concomitente şi constituie în mediu 1-1,5 litri pe zi.
3. În unele cazuri preparatul se administrează intravenos în get câte 5 ml (100 mg).
Injecţia se efectuează lent, timp de 5 min. în poziţia orizontală a pacientului.
Pacienţii vârstnici
Pentru pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei.
Durata curei parenterale de tratament se determină de către medicul curant.
După ameliorarea stării pacientul se transferă la administrarea preparatului sub formă de comprimate.
REACŢII ADVERSE
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări hematologice şi limfatice: foarte rare - trombocitopenie cu purpură trombocitopenică, leucopenie, pancitopenie (uneori letală), prelungirea timpului protrombinic, hipofibrinogenemie, anemie, anemie aplastică, hemoragii din vasele
cutanate, ale mucoaselor, stomacului, intestinului, nazale.
Tulburări ale sistemului imunitar: foarte rare - reacţii alergice (reacţii anafilactice şi de tip anafilactic până la şoc, edem anagioneurotic, bronhospasm, hiperemia tegumentelor, prurit, erupţii cutanate, urticarie), necroliză epidermică toxică
(sindromul Lyell), sindromul Stevens-Johnson.
Tulburări metabolice şi de nutriţie: foarte rare – hipoglicemie, hipokaliemie.
Tulburări ale sistemului nervos: rare - cefalee, vertij, meningită aseptică (la administrarea în doze mari); foarte rare – tremor al mâinilor, insomnie, excitabilitate, nelinişte, fobii, pierderea cunoştinţei, tulburări ale somnului, halucinaţii, întunecarea vederii, amorţirea membrelor, hiperhidroză, convulsii, parestezii.
Tulburări oculare: tulburări de vedere, scotom, lăcrimare, conjunctivite, migrenă, hemoragii retiniene, dezlipirea retinei.
Tulburări acustice şi vestibulare: otalgii.
Tulburări cardiace: rar – tahicardie; mai puţin frecvent – edeme periferice, hiperemia feţei sau bufeuri calorice; foarte rar – durere atipică în cutia toracică, angină pectorală progresivă, dispnee, aritmii, palpitaţii.
Tulburări vasculare: foarte rar - hipotensiune sau hipertensiune arterială.
Tulburări gastrointestinale: frecvente – tulburări gastrointestinale, senzaţie de presiune şi plenitudine gastrică, diaree; mai puţin frecvente - greaţă, vomă (inclusiv repetată), flatulenţă, epigastralgii, anorexie, atonie intestinală, constipaţii,
xerostomie, sete.
Tulburări hepatobiliare: foarte rare – colestază intrahepatică, majorarea activităţii transaminazelor hepatice, exacerbarea colecistitei, hepatită colestatică.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: foarte rare – hiperhidroză, hiperemia tegumentelor din regiunea feţei („bufeuri calorice”) şi a părţii superioare a toracelui, edeme, erupţii maculo-papuloase, fragilitatea sporită a unghiilor.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: dureri în locul administrării, hiperemie, edem, erupţii.
Investigaţii diagnostice: majorarea activităţii transaminazelor hepatice (ALT, AST, LDH) şi a fosfatazei alcaline.
Altele: tulburări ale gustului, sialoree, slăbiciune, dureri în faringe şi în regiunea gâtului, laringită, congestie nazală, majorarea/micşorarea greutăţii corporale, frisoane, senzaţie de căldură, febră, sindrom hipertermic.
Majoritatea reacţiilor adverse depind de doza administrată. Ele pot fi minimalizate sau evitate prin reducerea dozei de preparat.
La apariţia reacţiilor adverse grave se va sista administrarea preparatului.
CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate la pentoxifilină, alte componente ale preparatului sau la alte preparate din grupul metilxantinelor (teofilină, cafeină, teofilinat de colină, aminofilină, teobromină);
- hemoragii masive (risc de exacerbare);
- hemoragii retiniene (la apariţia hemoragiilor retiniene pe parcursul tratamentului se va suspenda administrarea preparatului);
- hemoragii cerebrale;
- diateze hemoragice;
- infarct miocardic acut;
- insuficienţă renală şi/sau hepatică;
- ulcer gastric şi/sau intestinal;
- porfirie;
- sarcina şi perioada de lactaţie;
- copii.
SUPRADOZAJ
Simptome: slăbiciune generală, greaţă, vertij, hipotensiune/hipertensiune arterială, stare lipotimică, tahicardie, somnolenţă sau excitabilitate, pierderea cunoştinţei, hipertermie, areflexie, convulsii tonico-clonice, semne de hemoragie gastrointestinală (vomă tip „zaţ de cafea”), febră, bufeuri calorice.
Tratament: la apariţia primelor semne de supradozare (hiperhidroză, greaţă, cianoză) se sistează imediat administrarea preparatului. Se acordă pacientului o poziţie orizontală, cu capul şi partea superioară a corpului mai coborâte. Se asigură
permeabilitatea căilor respiratorii. Se recomandă terapie simptomatică. O atenţie deosebită se va acorda menţinerii tensiunii arteriale şi funcţiilor respiratorii. În scopul abolirii sindromului convulsiv se administrează diazepam.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
La apariţia primelor semne de dezvoltare a reacţiilor anafilactice sau de tip anafilactic se recomandă sistarea administrării preparatului şi consultarea medicului. La administrarea preparatului pacienţilor cu insuficienţă cardiacă cronică se recomandă compensarea preala
Lipseşte experienţa obiectivă de administrare a preparatului la copii.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Pentoxifilin-Darniţa nu se recomanda de administrat în timpul sarcinii şi în perioada de lactaţie.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Nu sunt informaţii referitor la influenţa preparatului asupra capacităţii de conducere a autovehiculelor şi de manevrare a utilajelor potenţial periculoase, însă se va ţine cont de probabilitatea apariţiei reacţiilor adverse din partea sistemului nervos central.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
Pentoxifilin-Darniţa poate potenţă efectul preparatelor antihipertensive (în special inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei), de aceea este necesară ajustarea dozei de antihipertensive.
Anticoagulante
Administrarea concomitentă a pentoxifilinei cu remedii ce reduc coagularea sângelui măreşte posibilitatea apariţiei hemoragiilor. De aceea este necesar controlul mai frecvent a timpului protrombinic. Este posibilă majorarea activităţii anticoagulante la pacienţii care administrează concomitent pentoxifilină şi antivitamine K. La debutul terapiei şi la ajustarea dozei de pentoxifilină se recomandă controlul activităţii anticoagulante la asemenea pacienţi.
Cimetidina
La administrarea concomitentă a pentoxifilinei cu cimetidină are loc majorarea considerabilă a concentraţiei plasmatice a pentoxifilinei. Se recomandă monitorizarea riguroasă a pacientului în scopul depistării semnelor posibile de supradozare a
pentoxifilinei. Alţi antagonişti H2-histaminergici (famotidina, ranitidina, nizatidina) influenţează cu mult mai puţin metabolizarea pentoxifilinei.
Teofilina
La administrarea concomitentă a pentoxifilinei cu teofilina poate avea loc majorarea concentraţiei plasmatice a teofilinei. Se recomandă monitorizarea concentraţiei plasmatice a teofilinei şi, la necesitate, reducerea dozei ultimei.
Ketorolac, meloxicam
La administrarea concomitentă a pentoxifilinei cu ketorolac poate avea loc majorarea timpului protrombinic şi majorarea riscului de hemoragii. Majorarea riscului de hemoragii poate avea loc şi la administrarea concomitentă cu meloxicam. De aceea terapia concomitentă cu aceste remedii nu este recomandabilă.
Ciprofloxacina
Ciprofloxacina inhibă metabolizarea hepatică a pentoxifilinei, de aceea la administrarea concomitentă a pentoxifilinei cu ciprofloxacină poate avea loc majorarea concentraţiei plasmatice a pentoxifilinei. La necesitatea terapiei
concomitente cu pentoxifilină şi ciprofloxacină se recomandă de a reduce doza de pentoxifilină de 2 ori.
Insulina şi antidiabeticele orale
Dozele mari de pentoxifilină administrate intravenos pot potenţa efectele hipoglicemice ale insulinei şi antidiabeticelor orale, de aceea este necesară ajustarea respectivă a dozelor de insulină şi antidiabetice orale.
Nitraţi
Pentoxifilina potenţează acţiunea nitraţilor.
Eritromicina
La administrarea concomitentă a pentoxifilinei cu eritromicina nu s-au stabilit interacţiuni medicamentoase.
Incompatibilităţi
Nu se recomandă amestecarea soluţiei injectabile cu alte remedii, cu excepţia diluanţilor recomandaţi.
PREZENTARE, AMBALAJ
Soluţie injectabilă 20 mg/ml.Câte 5 ml în fiole. Câte 5fiole în blister. Câte 2 blistere sau 10 fiole împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie de carton.
Câte 10 fiole în cutie de carton.
PĂSTRARE
A se păstra în ambalajul original, la temperatura sub 25 °C.
A nu se congela.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
TERMEN DE VALABILITATE
3 ani.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Cu prescripţie medicală.
DATA ULTIMEI REVIZUIRI A TEXTULUI
August 2014
DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE
SAP Firma farmaceutică „Darniţa”, Ucraina
NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI
SAP Firma farmaceutică „Darniţa”, Ucraina
02093, or. Kiev, str. Borispolskaya, 13.
La apariţia oricărei reacţii adverse informaţi secţia de farmacovigilenţă a
Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (tel. 022 88-43-38)
