ASK
comprimate gastrorezistente
DCI-ul substanţei active
Acidum acetylsalicylicum
COMPOZIŢIA
1 comprimat filmat gastrorezistent conţine:
substanţa activă: acid acetilsalicilic – 75 mg sau 150 mg;
excipienţi: amidon de porumb, crospovidonă (Polyplasdone XL-10), talc, celuloză microcristalină; filmul: Advantia Preferred (hidroxipropilmetilceluloză, povidonă, polidextroză, propilenglicol, trigliceride cu lanţ mediu, dioxid de titan, oxid galben de fier), Advantia Performance® (copolimer de acid metacrilic şi etacrilat, talc, dioxid de titan, trietilcitrat, dioxid de siliciu, colorant galben-portocaliu (E 110), colorant Allura AC roşu (E 129)).
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate gastrorezistente.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate filmate, biconvexe de culoare roşie.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul АТС
Antitrombotice, antiagregante plachetare, exclusiv heparină, B01AC06.
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice
Acidul acetilsalicilic inhibă agregarea plachetară, de asemenea, are acţiune antipiretică, analgezică şi antiinflamatoare. La baza mecanismului de acţiune antiagregant al acidului acetilsalicilic este inhibarea ireversibilă a ciclooxigenazei (COX), astfel are loc blocarea sintezei tromboxanului A2 şi inhibiţia agregării plachetare. Efectul antiagregant este mai pronunţat în trombocite deoarece acestea nu sunt în măsură să sintetizeze repetat ciclooxigenază. Agregarea trombocitelor este inhibată chiar şi după administrarea medicamentului în doze mici, efectul durează cîteva zile după administrarea unei doze unice. Se consideră că acidul acetilsalicilic are şi alte mecanisme de inhibiţie ale agregării plachetare, care extind spectrul de utilizare în diverse afecţiuni vasculare.
Comprimatele filmate gastrorezistente nu se dizolvă în stomac şi, astfel, reduc riscul de iritaţie al mucoasei gastrice de către acidul acetilsalicilic. Dezintegrarea comprimatelor şi eliberarea substanţei active are loc numai în duoden.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Din comprimatele filmate gastrorezistente, acidul acetilsalicilic este absorbit în mod diferit decît din alte forme orale, solide, dozate. Absorbţia începe după 3-6 ore de la administrarea orală. Concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse după aproximativ 6
ore şi sunt, în mediu, de 12,7 µg/ml pentru doza de 150 mg şi 6,72 µg/ml pentru doza de 75 mg. Alimentele reduc absorbţia, dar nu reduc biodisponibilitatea acidului acetilsalicilic. Acidul acetilsalicilic este absorbit din tractul gastrointestinal în proporţie de 80-100%.
Distribuţie
Acidul acetilsalicilic este distribuit rapid în majoritatea ţesuturilor şi fluidelor organismului. Volumul relativ de distribuţie este de aproximativ 0,15 – 0,2 l/kg şi creşte odată cu creşterea concentraţiei plasmatice. Aproximativ 33% din doza administrată se leagă de proteinele plasmatice, în cazul în care concentraţia plasmatică ajunge pînă la 120 µg/ml. Gradul de legare al substanţei active este dependentă de concentraţia albuminei: la persoanele sănătoase, aceasta se micşorează la reducerea concentraţiei albuminei.
În insuficienţa renală, sarcină şi la copii, legarea acidului acetilsalicilic de proteinele
plasmatice este redusă nu numai din cauza hipoalbuminemiei dar, de asemenea și ca urmare a acumulării factorilor endogeni care substituie acidul acetilsalicilic din situsurile de legare cu proteinele.
Metabolizare
Acidul acetilsalicilic este parţial metabolizat în timpul absorbţiei. Acest proces are loc prin intermediul esterazelor, în principal în ficat, plasmă, eritrocite şi lichidul sinovial. Excreţie
Timpul de înjumătăţire prin eliminare al acidului acetilsalicilic este de aproximativ 2-3 ore. Spre deosebire de alţi salicilaţi acidul acetilsalicilic nehidrolizat nu se acumulează în plasmă după administrarea dozelor multiple. Numai aproximativ 1% din doza administrată pe cale orală de acid acetilsalicilic este excretată în urină sub formă nehidrolizată, restul – sub formă de salicilaţi şi metaboliţii. La pacienţii cu funcţie renală normală, 80-100% din doza unică administrată se excretată în urină în decurs de 24-72 de ore.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Acest preparat este indicat pentru reducerea riscului de:
- deces la pacienţii cu suspiciune de infarct miocardic acut;
- deces la pacienţii cu infarct miocardic;
- atac ischemic tranzitor (AIT) şi accident vascular cerebral la pacienţii cu AIT;
- morbiditate şi mortalitate în angina stabilă şi instabilă. Pentru profilaxia:
- trombozei şi emboliei după intervenţiile chirurgicale vasculare (cateterizare percutană transluminală angioplastică (PTCA), endarterectomia arterei carotide, by-pass aorto-coronarian (CABG), by-pass arterio-venos);
- tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară după imobilizare prelungită
(dupa intervenţiile chirurgicale);
- infarct miocardic la pacienţii cu risc crescut de complicaţii cardiovasculare (diabet zaharat, hipertensiune arterială controlată) şi cele cu un risc multi-factorial de boli cardiovasculare (hiperlipidemie, obezitate, fumat, vîrstă înaintată etc).
Pentru profilaxia secundară a accidentului vascular cerebral.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Se administrează pe cale orală.
La pacienţii adulţi, de obicei se administrează cîte 1-2 comprimate a cîte 75 mg sau 1 comprimat a cîte 150 mg pe zi, în timpul sau după mese. Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu o cantitate mică de apă.
În cazul unui infarct miocardic recent sau la pacienţii cu infarct miocardic suspectat
doza de atac, iniţială este de 225-300 mg de acid acetilsalicilic, administrată o dată pe zi cu scopul de a realiza o inhibare rapidă a agregării plachetare. Doza de 300 mg pe
zi poate fi administrată o perioadă scurtă de timp conform indicaţiilor. Comprimatele pot fi mestecate pentru absorbţie mai rapidă.
REACŢII ADVERSE
În continuare, frecvenţa reacţiilor adverse a fost determinată utilizînd următoarea clasificare: foarte frecvente (>1/10), frecvente (>1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100), rare (>1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburări hematologice şi limfatice: foarte frecvente- sîngerare abundentă; rare – anemie; foarte rare - hipoprotrombinemie, trombocitopenie, neutroprenie, anemie aplastică, eozinofilie, agranulocitoză.
Tulburări ale sistemului imunitar: frecvente – edem Quinke; mai puţin frecvente –
reacții anafilactice .
Tulburări ale sistemului nervos: frecvente – insomnie, cefalee; mai puţin frecvente –
amețeli, somnolentă, tinitus; rare- ictus cerebral hemoragic.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: frecvente – bronhospasm.
Tulburări gastrointestinale: foarte frecvente – pirozis; frecvente- greață, vomă; mai puţin frecvente – dureri abdominale, ulcer stomacal și duodenal, creșterea transaminazelor hepatice; foarte rare- stomatită, esofagită, manifestări ale intoxicației la nivelul tractului digestiv inferior manifestat prin ulcerații, stricturi, colită, acutizarea iritației intestinale .
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: frecvente- urticarie, eritem, prurit.
CONTRAINDICAŢII
- Hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic, alţi salicilaţi sau la oricare dintre componentele preparatului.
- Astm cronic indus de administrarea salicilaţilor sau AINS în anamneză.
- Ulcer peptic acut.
- Diateză hemoragică.
- Insuficienţă renală severă.
- Insuficienţă hepatică severă.
- Insuficienţă cardiacă severă.
- Administrarea concomitentă cu metotrexat în doze ≥15 mg/săptămînă.
SUPRADOZAJ
Supradozajul cu salicilaţi este posibil în cazul intoxicaţiei cronice, rezultată în urma tratamentului de lungă durată (utilizarea mai mult de 100 mg/kg/zi o durată mai mare de 2 zile poate cauza efecte toxice) şi, de asemenea, în cazul intoxicaţiei acute, care prezintă pericol pentru viaţă (supradozaj), cauzele căreia pot fi, de exemplu, administrarea accidentală la copii sau supradozajul neaşteptat. Intoxicaţia cronică moderată cauzată de salicilaţi (salicilism) apare, de obicei, numai după administrarea repetată a dozelor mari.
Simptomele intoxicaţiei cu acid acetilsalicilic sunt: ameţeli, greaţă, vărsături, tinitus, şi dificultăţi de respiraţie, tulburări de echilibru. De asemenea, alte simptome observate sunt: pierderea auzului, tulburările de vedere, cefaleea, transpiraţia abundentă, agitaţia motorie, somnolenţa şi coma, convulsiile, hipertermia, confuzia. În cazul intoxicaţiei severe, apare pericolul de dezechilibru acido-bazic şi a metabolismul hidro- electrolitic (acidoza metabolică şi deshidratarea). Intoxicaţia cronică cu salicilaţi poate fi ascunsă, deoarece semnele si simptomele sale sunt nespecifice. Simptomele toxicităţii moderate sau de gravitate medie sunt observate după administrarea acidului acetilsalicilic în doză de 150-300 mg/kg greutate corporală. Simptome severe de intoxicaţie apar după o doză de 300-500 mg/kg masă corporală. Doza potenţial letală a acidului acetilsalicilic este mai mare de 500 mg/kg greutate corporală.
Sfîrşitul letal în rezultatul intoxicaţiei cu acid acetilsalicilic a fost observat după administrarea la adulţi a unei doze unice de la 10 pînă la 30 g. De asemenea, a fost descris un caz în care pacientul a supravieţuit după administrarea a 130 g acid acetilsalicilic.
Măsuri întreprinse în caz de supradozaj
Pacientul trebuie transportat la spital. Nu există antidot specific.
Tratament
- Provocarea vomei sau efectuarea lavajului gastric (cu scopul de reducere a absorbţiei medicamentului). Această strategie este eficientă în primele 3-4 ore după administrarea medicamentului, iar în cazul intoxicaţiei cu doze foarte mari, chiar şi după 10 ore.
- Administrarea cărbunelui activat sub forma unei suspensii apoase (în doză de 50-
100 g pentru adulţi şi 30-60 g pentru copii), pentru a reduce absorbţia acidului acetilsalicilic.
- În cazul hipertermiei, temperatura corporală trebuie micşorată prin menţinerea unui regim de temperatură scăzută şi utilizarea compreselor reci.
- Este necesar să se monitorizeze cu atenţie metabolismul hidro-electrolitic şi corectarea rapidă a acestuia.
- Cu scopul de a accelera eliminarea renală a acidului acetilsalicilic, precum şi pentru tratamentul acidozei, trebuie administrat bicarbonatul de sodiu intravenos. Este necesară menţinerea pH-ului urinar la nivelul 7,0-7,5.
- În intoxicaţiile foarte grave atunci cînd este posibilă corectarea echilibrului acido-
bazic, precum şi în cazul insuficienţei renale prezente, trebuie efectuată hemodializa sau dializa peritoneală. Dializa reduce efectiv concentraţia acidului acetilsalicilic şi facilitează normalizarea echilibrului acido-bazic şi hidro-electrolitic.
- În cazul creşterii timpului de protrombină se administrează vitamina K.
- Nu se administrează medicamente care deprimă sistemul nervos central, cum ar fi barbituricele, avînd în vedere posibilitatea apariţiei acidozei respiratorii şi comei.
- Pacienților cu tulburări respiratorii li se asigură aportul suficient de oxigen.Dacă
este necesar, se efectuează intubaţia traheei şi asigurarea ventilaţiei mecanice.
- În caz de şoc se întreprind măsuri caracteristice unor astfel de situaţii.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Preparatul trebuie administrat cu precauţie în următoarele cazuri:
- hipersensibilitate la medicamentele analgezice, antiinflamatoare, antireumatice, precum şi alte substanţe;
- ulcere ale tractului gastrointestinal, inclusiv ulcer cronic şi recurent sau hemoragie gastrointestinală în anamneză;
- administrarea concomitentă a anticoagulantelor;
- tulburări ale funcţiei renale şi/sau hepatice.
În cazul administrării o durată lungă de timp a acidului acetilsalicilic, înainte de administrarea ibuprofenului, pacientul trebuie să consulte medicul.
Pacienţii cu complicaţii alergice, inclusiv astm bronşic, rinită alergică, urticarie, prurit,
edemul şi polipoza mucoasei nazale, precum şi la asocierea cu infecţii cronice ale tractului respirator, la pacienţii cu hipersensibilitate la AINS pe fundalul tratamentului cu acid acetilsalicilic este posibilă dezvoltarea bronhospasmului sau crizelor de astm. În timpul intervenţiilor chirurgicale (inclusiv stomatologice) administrarea medicamentelor care conţin acid acetilsalicilic poate creşte probabilitatea de apariţie/ intensificarea hemoragiei. La administrarea acidului acetilsalicilic în doze mici poate scădea excreţia acidului uric. Acest lucru poate duce la apariţia gutei la pacienţii cu excreţie redusă a acidului uric.
În timpul tratamentului cu acid acetilsalicilic nu trebuie consumat alcool etilic, luînd în considerare riscul mărit de apariţie al leziunilor mucoasei tractului gastrointestinal. Conține colorant E110-poate provoca reacții alergice
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Acest medicament poate fi administrat în timpul sarcinii numai atunci cînd alte medicamente sunt ineficiente.
Administrarea de salicilaţi în trimestrul I de sarcină a fost asociat cu un risc crescut de malformaţii congenitale (“gura de lup”, malformaţii cardiace). Cu toate acestea, la administrarea pe termen lung a medicamentului în doze terapeutice ce depăşesc 150 mg/zi, riscul a fost scăzut – în baza rezultatelor unui studiu clinic nu a fost determinată o creştere a numărului de malformaţii congenital la administrarea acidului acetilsalicilic. Administrarea salicilaţilor în timpul trimestrului I şi II de sarcină poate fi efetuată numai după evaluarea raportului risc/beneficiu. Conform estimărilor preliminare, utilizarea pe termen lung a medicamentului nu este recomandată în doze mai mari de 150 mg/zi. Administrarea salicilaţilor în trimestrul III de sarcină în doze mari (mai mult de 300 mg/zi) poate duce la prelungirea sarcinei şi slăbirea contracţiilor în timpul naşterii, precum şi la toxicitate cardiopulmonară la copii (închiderea prematură a canalului arterial (ductus arteriosus)).
Administrarea acidului acetilsalicilic în doze mari la scurt timp înainte de naştere poate
provoca hemoragie intracraniană, mai ales la copiii prematuri. Astfel, cu excepţia cazurilor prevăzute de recomandările medicale speciale, cardiace sau obstetricale, sub o monitorizare deosebită, administrarea acidului acetilsalicilic în timpul ultimului trimestru de sarcină este contraindicată.
Acidul acetilsalicilic şi metaboliţii săi se elimină în cantităţi mici în laptele matern. Pînă în prezent, la administrarea pe termen scurt a salicilaţilor la mame, nu au fost stabilite efecte adverse la copiii care sunt alăptaţi; întreruperea alăptării, în general, nu este necesară. Cu toate acestea, la administrarea îndelungată a dozelor mari alăptarea trebuie întreruptă.
Administrarea la copii
Medicamentele care conţin acid acetilsalicilic nu trebui administrate la copiii cu infecţii respiratorii virale acute, care sunt sau nu sunt însoţite de febră. În unele infectii virale, în special gripa A, B şi varicelă, exista un risc de dezvoltare a sindromului Reye, care este o boala foarte rara, dar care poate pune viaţa în pericol şi necesită intervenţie medicală imediată. Riscul poate fi mărit dacă acidul acetilsalicilic este administrat concomitent, dar o relaţie cauză-efect în acest caz nu a fost demonstrată. Dacă cazurile menţionate sunt însoţite de vărsături prelungite, aceasta poate fi un simptom al sindromului Reye. Avînd în vedere cele menţionate anterior, copiii cu vîrsta sub 16 ani nu trebuie să administreze acest medicament fără să existe indicaţii speciale (boala Kawasaki).
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje Preparatul Ask nu influenţează asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje, însă se va avea în vedere posibilitatea dezvoltării reacţiilor adverse din partea sistemului nervos (ameţeli, somnolenţă, etc.).
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTI,ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
Este contraindicată administrarea acidului acetilsalicilic concomitent cu metotrexat în doze de 15 mg/săptămînă sau mai mult, din cauza creşterii toxicităţii hematologice a metotrexatului (clearance-ul renal scăzut al metotrexatului cauzat de medicamentele antiinflamatorii, şi înlocuirea metotrexatului de către salicilaţi în legăturile cu proteinele plasmatice).
Combinaţii care trebuie utilizate cu precauţie
- administrarea cu metotrexat în doze mai mici de 15 mg/săptămînă, cresc toxicitatea hematologică a metotrexatului (clearance-ul renal scăzut al metotrexatului cauzat de medicamentele antiinflamatorii, şi înlocuirea metotrexatului de către salicilaţi în legăturile cu proteinele plasmatice);
- administrarea concomitentă a ibuprofenului previne suprimarea ireversibilă a
trombocitelor de către acidul acetilsalicilic. Tratamentul cu ibuprofen la pacienţii cu risc de boli cardiovasculare, poate reduce efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic;
- la administrarea concomitentă cu anticoagulantele, creşte riscul de dezvoltarea al hemoragiilor. Administrarea concomitentă a unor doze mari de salicilaţi cu AINS cresc riscul de ulcere şi hemoragii gastrointestinale (datorită efectului de excludere reciprocă);
- administrarea concomitentă cu medicamentele uricozurice, cum ar fi benzobromaron, probenecid, reduc efectul de excreţie al acidului uric (datorită competiţiei pentru excreţia de acid uric de către tubulii renali);
- la administrarea concomitentă cu digoxina, concentraţia plasmatică a acesteia creşte datorită excreţiei renale scăzute;
- la administrarea unor doze mari de acid acetilsalicilic şi antidiabetice orale din grupa sulfonilureei sau insulinei efectul hipoglicemiant al acestora creşte din cauza efectului hipoglicemiant al acidului acetilsalicilic şi substituţia sulfonilureei legate de proteinele plasmatice;
- diureticele în combinaţie cu acidul acetilsalicilic în doze mari, reduc filtrarea
glomerulară prin reducerea sintezei de prostaglandine în rinichi;
- corticosteroizii sistemici (cu excepţia hidrocortizonului) administrate pentru terapia de substituție în boala Addison, reduc nivelul de salicilaţi în sînge şi cresc riscul de supradozaj după finisarea tratamentului. La administrarea concomitentă cu glucocorticoizii sistemici creşte riscul de hemoragie gastrointestinală;
- inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei măresc riscul de hemoragie la nivelul
tractului gastrointestinal superior, datorită efectului sinergic;
- substanţele din grupa enzimelor de conversie a angiotenzinei în combinaţie cu dozele mari de acid acetilsalicilic determină o scădere a filtrării glomerulare datorită inhibării prostaglandinelor vasodilatatoare şi reducerea efectului antihipertensiv;
- la administrarea concomitentă, acidul acetilsalicilic substituie acidul valproic din
legăturile cu proteinele plasmatice cu creşterea toxicităţii acestuia.
Alcoolul etilic creşte riscul de lezare al mucoasei tractului gastrointestinal şi prelungeşte timpul de sîngerare datorită acţiunii sinergice a acidului acetilsalicilic şi alcoolului.
PREZENTARE, AMBALAJ
Comprimate gastrorezistente 75 mg sau 150 mg. Cîte 10 comprimate în blister. Cîte
3, 5 sau 6 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare plasate în cutie de carton.
PĂSTRARE
A se păstra la loc uscat, ferit de lumină la temperatura sub 25°С. A nu se lăsa la îndemîna şi vederea copiilor!
STATUTUL LEGAL
Fără prescripţie medicală.
NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORUL
SRL „Lekpharm”, Republica Belarus,
str. Minskaya 2a, or. Logoysk, 223110.
