Cu vitamine şi minerale este răspunsul. Toate se găsesc în natură, în legume şi fructe proaspete. Aşadar, primul pas spre o pielea radiantă începe cu cele mai bune alegeri din farfurie. Restul produselor cosmetice sunt doar un ajutor pentru un ten perfect. Facem împreună o mică lecţie de chimie.
Necesitățile de nutrienți pentru o piele sănătoasă diferă de cele ale organismului. Principalele orientări „cosmetice” ale nutriției sunt orientate către hidratarea pielii, conceptul de anti-age și prevenirea expunerii la radiația solară, cât și sănătatea părului și unghiilor.
Proteinele
Pe lângă rolul crucial, care îl au în aproape fiecare proces biologic și funcții fiziologice, sunt la fel de esențiale și pentru regenerarea pielii și vindecarea rănilor. În ceea ce privește nevoile particulare ale pielii în termeni de aprovizionare cu proteine/aminoacizi, colagenul reprezintă aproximativ 70% din proteinele pielii, iar glicina și lizina la fel sunt foarte esențiale. Așadar aspectul pielii și mai ales, elasticitatea ei, depind în mare parte de includerea în alimentație a aminoacizilor!
Lipidele
Sunt componente esențiale ale membranelor celulare, dar mai ales au o importanță deosebită în funcția de barieră a pielii. Principalele lipide benefice pielii sunt: ceramidele, colesterolul și acizii grași liberi, cum ar fi Omega-3, care îi putem găsi cel mai des în pește (somon, sardine, ton, etc.) și oleaginoase.
S-a dovedit că deficiențele sau dezechilibrul lipidic, poate fi cauza în diferite dermatoze, incluzând psoriazis și acnee. Deoarece organismul uman nu este în măsură să sintetizeze acizii grași esențiali, aceștia trebuie asigurați de aportul alimentar.
Carbohidrații
Carbohidrații joacă un rol atât structural cât și imunologic. Aportul de carbohidrați nu ar trebui să fie excesiv, în caz contrar pot apărea afecțiuni ale pielii, cum ar fi acneea. Mai mult, un studiu a demonstrat că o creștere a aportului de carbohidrați cu 50 g a crescut probabilitatea apariției unui aspect ridat și a unei atrofii a pielii.
Vitaminele
Majoritatea acestora necesită a fi suplinite prin alimentație, pentru că organismul este inapt să le sintetizeze, excepție fiind vitamina D (la expunerea razelor de soare) și vitamina K.
Unele vitamine, cum ar fi vitamina B9, joacă un rol important în proliferarea celulelor cutanate și regenerarea pielii. Vitaminele B2 și B5 sunt niște cofactori în metabolismul macronutrienților de mai sus!
Deficiențele vitaminelor grupei B, deseori sunt asociate cu afecțiuni cutanate, cum ar fi: dermatitele și depigmentările.
Vitamina A are un rol esențial în reglarea glandelor sebacee, conținutul de sebum pe suprafața pielii și pH-ul acesteia. La nivel celular, retinoizii (derivați din vitamina A) sunt implicați în sinteza proteinelor, cum ar fi: keratinele și colagenul.
Vitamina C și E sunt printre cei mai puternici antioxidanți împotriva radicalilor liberi și sunt eficiente în mod direct împotriva radiației UVB. Acestea au capacitatea să reducă arsurile solare, prevenind deteriorarea ADN-ului. Totodată, vitamina C este implicată în sinteza colagenului și participă la „maturararea” procolagenului în colagen. Deficiența de vitamina C duce la o acumulare de procolagen și la inhibarea sintezei de colagen, care poate fi reversibilă prin suplinirea acesteia în alimentație.
Surse bune alimentare de vitamina C sunt: citricile, kiwi, tomatele, ardeiul dulce. Vitamina E se mai găsește în semințe de floarea soarelui, germeni de grâu și ouă.
Oligoelemente
Oligoelementele sunt esențiale pentru funcționarea optimă în primul rând a antioxidanților enzimatici, care luptă cu stresul oxidativ – una din cele mai importante cauze care provoacă îmbătrânirea prematură a pielii.
Seleniul este cofactorul glutation-peroxidazei – o enzimă cu rol puternic antioxidant împotriva stresului oxidativ.
Cuprul, manganul și zincul sunt implicați în activitatea superoxid-dismutazei – o metaloenzimă antioxidantă implicată în sistemul de apărare împotriva speciilor reactive de oxigen.
Deficitul de fier este des asociat cu căderea părului, iar deficitul de zinc este asociat cu erupții periorale și uneori acnee, la adolescenți. De asemenea, deficitul de zinc poate determina o piele aspră sau uscată și provoca căderea părului.
Zincul are un efect important și în vindecarea plăgilor cutanate și este în implicat în diverse procese antioxidante, care susțin sistemul imunitar. Îl găsim preponderent în carne, ouă, lapte și fructe de mare.
Alți micronutrienți
Carotenoizii, care se găsesc în mod natural în piele, au efecte fotoprotectoare și sunt foarte eficienți împotriva îmbătrânirii premature.
Mai multe decât atât, beta-carotenul poate avea un efect fotoprotector direct, deoarece are capacitatea de a absorbi lumina.
Probioticelele – microorganismele vii care se găsesc în produse din lapte fermentat, exercită efecte benefice directe asupra intestinului prin îmbunătățirea funcției digestive și echilibrul microflorei intestinale. Acestea includ Lactobacillus (L. casei, L. rhamnosus, L. Johnonii) și speciile Bifidobacterium (B. breve, B. longum, B. bifidum), care aparțin grupului de bacterii ce conțin acid lactic, precum și Enterococcus, Escherichia coli, Propionibacterium, Bacillus și unele drojdii.
Probioticele au rolul de a îmbunătăți bariera intestinală, restabili microflora, de a stimula sistemul imunitar și de a antagoniza unele procese inflamatorii. Toate aceste efecte pot provoca ameliorarea semnificativă a unor simptome ale dermatitei atopice. Consumul regulat de produse lactate fermentate, influențează pozitiv funcția de barieră naturală a pielii, îmbunătățindu-și chiar aspectul cosmetic.
