Zibor 3500 sol.inj.ser.preump. 0.2ml

ZIBOR® 3500
solutie injectabila în seringa preumpluta

DENUMIREA COMERCIALA
Zibor® 3500

DCI-ul substantei active
Bemiparinum

COMPOZITIA
1 seringa preumpluta cu volumul 0,2 ml contine:
substanta activa: bemiparina sodica 3500 UI (antifactor Xa), echivalent cu 17500 UI (antifactor Xa) la 1 ml solutie injectabila;
excipienti: apa pentru injectii.
Potenta este data în UI de activitate anti factor Xa stabilita de First International Low
Molecular Weight Heparin Reference Standard (LMWH).

FORMA FARMACEUTICA
Solutie injectabila în seringa preumpluta.

DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Lichid transparent, de la incolor pâna la galben-pal, fara particule vizibile.

GRUPA FARMACOTERAPEUTICA si codul ATC
Antitrombotic, grupa heparinei, B01AB12.

PROPRIETATILE FARMACOLOGICE
Proprietati farmacodinamice
Bemiparna sodica este o heparina cu masa moleculara mica, obtinuta în rezultatul depolimerizarii heparinei sodice, extrasa din mucoasa intestinala a porcinelor. Masa moleculara medie a bemiparinei constituie circa 3600 daltoni. Procentul lanturilor moleculare cu masa moleculara medie sub 2000 daltoni constituie sub 35%.
Procentul lanturilor moleculare cu masa moleculara medie de la 2000 daltoni pâna la 6000 daltoni variaza între 50% si 75%. Procentul lanturilor moleculare cu masa moleculara medie peste 6000 daltoni constituie sub 15%.
Activitatea antifactor-Xa constituie de la 80 pâna la 120 UI antifactor-Xa la 1 mg substanta uscata, activitatea antifactor-IIa constituie de la 5 pâna la 20 UI antifactorIIa la 1 mg substanta uscata. Raportul „activitatea antifactor-Xa/antifator-IIa” este egala cu circa 8.
În studiile preclinice bemiparina a demonstrat o activitate anticoagulanta si efect hemoragic moderat.

Administrarea bemiparinei la om confirma activitatea ei anticoagulanta si, la respectarea dozelor recomandate, nu prelungeste în mod semnificativ testele de coagulare globala.

Proprietati farmacocinetice
Bemiparina sodica se absoarbe rapid dupa administrarea subcutanata cu biodisponibilitatea de 96%. Activitatea maxima antifactor-Xa în plasma în doze profilactice de 2500 UI si 3500 UI, se atinge peste 2-3 ore dupa administrarea
subcutanata a bemiparinei, atingând un vârf de ordinul a 0,34±0,08 si 0,45±0,07 UI antifactor-Xa/ml, corespunzator. Activitatea antifactor-IIa la administrarea dozelor  descrise nu a fost detectata. Activitatea plasmatica maxima antifactor-Xa la administrarea dozelor de 5000 UI, 7500 UI, 10000 UI si 12500 UI se atinge peste 3-4 ore dupa administrarea subcutanata a bemiparinei, atingând un vârf de ordinul a 0,54±0,06, 1,22±0,27, 1,42±0,19 si 2,03±0,25 UI antifactor-Xa/ml, corespunzator.
Activitatea Anti-IIa de 0,01 UI/ml a fost detectata la doze de 7500 UI, 10000 UI si 12500 UI.

Bemiparina administrata în doza de la 2500 UI pâna la 12500 UI are un timp de înjumatatire de la 5 pâna la 6 ore, de aceea se va administra o data pe zi.
Nu exista informatii disponibile privind legatura protein-plasmatica, metabolismul si excretia bemiparinei la om.

INDICATII TERAPEUTICE
Prevenirea afectiunilor tromboembolice la pacientii supusi interventiei chirurgicale ortopedice.
Prevenirea coagularii sângelui în circuitul extra-corporal în timpul hemodializei.

DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE
Atentionare!
Heparinele cu masa moleculara mica nu poseda obligator o eficienta echivalenta.
Astfel, pentru fiecare preparat din acest grup trebuie respectat regimul de dozare si modul de administrare specific.
Adulti:
Interventii chirurgicale ortopedice cu risc înalt de incidenta a tromboembolismului
venos:
În ziua interventiei chirurgicale, se vor administra 3500 UI anti-Xa, subcutanat, cu 2 ore înainte sau peste 6 ore dupa operatie. În urmatoarele zile se vor administra câte 3500 UI anti-Xa subcutanat la interval de 24 de ore.
Tratamentul profilactic va fi efectuat sub stricta supraveghere medicala în perioada de risc sau pe durata imobilizarii pacientului. În general, se considera ca tratamentul profilactic e neccesar de efectuat timp de minimum 7-10 zile dupa interventia chirurgicala – pâna la reducerea riscului de dezvoltare a tromboemboliei.

Prevenirea coagularii sângelui în circuitul extra-corporal în timpul hemodializei.
La pacienti supusi procedurilor repetate de hemodializa de maximum 4 ore, care nu prezinta risc de sângerare, prevenirea coagularii sângelui în circuitele extracorporale pe durata hemodializei se obtine prin injectarea unei unice doze în bolus în linia arteriala la începutul sesiunii de dializa. Pentru pacientii cu masa corporala sub 60 kg doza va fi de 2500 UI, iar pentru pacientii de peste 60 kg doza va fi de 3500 UI.

Copii
Siguranta si eficacitatea administrarii Zibor® 3500 la copii nu a fost studiata, prin urmare, administrarea acestui medicament nu este recomandata la copii.

Vârstnici
Nu este necesara ajustarea dozei.
Pacienti cu tulburari ale functiei hepatice si renale
Din cauza datelor insuficiente privitor la administrarea preparatului, nu sunt recomandari privind ajustarea dozelor pentru aceasta categorie de pacienti.

Mod de administrare. Tehnica injectarii subcutanate.
Seringile preumplute sunt gata pentru utilizare nemijlocita si nu necesita o sterilizare înainte de administrare subcutanata. Preparatul se administreaza subcutanat în
partea anterolaterala a abdomenului sau posterolaterala a portiunii lombare, alterând partea dreapta cu stânga. Acul se introduce pe toata lungimea perpendicular (vertical), dar nu sub unghi, direct în portiunea groasa a unei plici de piele, tinute între degetul mare si cel aratator. Plica cutanata se tine pâna la finisarea injectiei.
Locul injectiei nu se va frictiona.

REACTII ADVERSE
Cele mai frecvente reactii adverse sunt hematomul si/sau echimoza la locul de injectie, înregistrate la circa 15 % pacienti, care au administrat Zibor® 3500.
Tratamentul îndelungat cu heparina poate duce la osteoporoza.
Reactiile adverse sunt clasificate dupa sisteme si organe conform frecventei: foarte frecvente (>1/10), frecvente (>1/100 si <1/10), mai putin frecvente (>1/1000 si <1/100), rare (>1/10000 si <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecventa
necunoscuta (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Tulburari hematologice si limfatice
Frecvente: hemoragii (în regiunea pielii, mucoaselor, plagilor, tractului gastrointestinal, tractului urinar),
Mai putin frecvente: trombocitopenie tranzitorie usoara (tip I).
Rare: trombocitopenie severa (tip II).
Tulburari ale sistemului imunitar
Mai putin frecvente: reactii alergice cutanate (urticarie, prurit).
Rare: reactii anafilactice (greata, voma, febra, dispnee, bronhospasm, edem
laringian, hipotensiune arteriala, urticarie, prurit).
Tulburari metabolice si de nutritie
Cu frecventa necunoscuta: hiperkaliemie.
Tulburari hepatobiliare
Frecvente: cresterea usoara tranzitorie a transaminazelor (AST, ALT) si γ-GT.

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Rare: necroza pielii la locul de injectare.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Foarte frecvente: echimoza la locul de injectare, hematom si durere la locul de injectare.
Rare: hematom epidural si cefalorahidian dupa anestezie epidurala sau
cefalorahidiana sau punctie lombara. Aceste hematoame duc la tulburari neurologice de diferit grad, inclusiv paralizie îndelungata sau permanenta.

CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la bemiparina sodica, heparina sau alte substante de origine porcina.
Antecedente sau suspiciune confirmata imunologic de trombocitopenie indusa de heparina.
Hemoragie activa sau risc marit de sângerare datorat afectarii hemostazei.
Tulburari severe ale functiei hepatice si pancreasului.
Leziuni sau interventii chirurgicale pe sistemul nervos central, organele de vedere sau de auz în ultimele 2 luni.
Sindromul de coagulare intravasculara diseminata (CID) atribuit trombocitopeniei, induse de heparina.
Endocardita bacteriana acuta si endocardita latenta.
Leziuni organice cu risc înalt de hemoragii (de ex., ulcer peptic activ, accident vascular cerebral hemoragic, anevrism cerebral sau neoplasm cerebral).

SUPRADOZAJ
Principalul simptom de supradozaj este hemoragia. Administrarea bemiparinei va fi întrerupta, în raport cu gravitatea hemoragiei si cu riscul de aparitie a trombozei.
Hemoragiile minore rareori necesita un tratament specific. În cazul hemoragiilor majore poate fi necesara administrarea sulfatului de protamina.
Sulfatul de protamina duce la reducerea partiala a activitatii antifactorului-Xa a bemiparinei timp de 2 ore dupa administrarea intravenoasa în doza de 1,4 mg sulfat de protamina la 100 UI antifactor-Xa.

ATENTIONARI SI PRECAUTII SPECIALE DE UTILIZARE
Preparatul nu se va administra intramuscular!
Din cauza riscului de dezvoltare a hematoamelor, se va evita administrarea intramusculara a altor preparate în timpul tratamentului cu bemiparina.
Este necesara precautie la administrarea preparatului pacientilor cu insuficienta renala sau hepatica, hipertensiune arteriala necontrolabila, ulcer gastric si duodenal în antecedente, trombocitopenie, litiaza renala, tulburari vasculare ale retinei sau coroidei, de asemenea cu orice alte tulburari organice cu risc marit de complicatii hemoragice, inclusiv si la efectuarea anesteziei epidurale sau spinale sau punctiei lombare.

Bemiparina, ca si alte heparine cu masa moleculara mica, poate inhiba secretia suprarenala a aldosteronului, ceea ce poate conduce la hipekaliemie, în special la pacientii cu diabet zaharat, insuficienta renala cronica, acidoza metabolica,
concentratii plasmatice crescute de potasiu sau la pacientii, care administreaza diuretice economisitoare de potasiu. Riscul dezvoltarii hiperkaliemiei creste proportional cu durata terapiei, dar de regula, este reversibila. La pacientii din grupul de risc este necesara determinarea electrolitilor plasmatici înainte de initierea tratamentului cu bemiparina si monitorizarea sistematica a acestor indici pe parcursul tratamentului, în special daca durata tratamentului depaseste 7 zile.
Ocazional la începutul tratamentului cu heparina se înregistreaza o trombocitopenie tranzitorie usoara de tip I (numarul trombocitelor – între 100000/mm3 si
150000/mm3 ), determinata de activarea temporara a trombocitelor. De regula, aceasta reactie nu determina complicatii si tratamentul cu bemiparina poate fi prelungit.

În cazuri rare în tratamentul cu heparina se înregistreaza trombocitopenie severa mediata de anticorpi de tip II cu numarul trombocitelor semnificativ sub 100000/mm3 . Aceasta reactie de regula se dezvolta între a 5 si 21 zi de tratament. La pacientii cu antecedente de trombocitopenie indusa de heparina, aceasta se poate instala mai devreme.

Se recomanda determinarea numarului de trombocite înainte de tratamentul cu bemiparina, în prima zi de tratament si ulterior – sistematic cu interval de 3-4 zile si la sfârsitul terapiei. În caz de trombocitopenie severa (de la 30 pâna la 50%), asociata cu rezultatele pozitive sau necunoscute ale studiilor in vitro la prezenta anticorpilor antitrombocitari în prezenta bemiparinei sau altor heparine cu masa moleculara mica si/sau heparinei, trebuie imediat de sistat tratamentul cu bemiparina si de efectuat tratament alternativ.
Ca si la administrarea altor heparine, la administrarea bemiparinei s-au înregistrat cazuri de necroza cutanata, ocazional cu hiperemie predecesoare sau pete eritematoase dureroase. În aceste cazuri tratamentul cu bemiparina trebuie imediat
sistat.

Administrarea profilactica a heparinei cu anestezia epidurala sau cefalorahidiana sau punctie lombara poate în cazuri rare conduce la hematom epidural sau cefalorahidian, ca rezultat poate sa se dezvolte paralizie îndelungata sau permanenta. Riscul de dezvoltare a hematomului creste la utilizarea cateterului epidural sau spinal pentru efectuarea anesteziei, la administrarea concomitenta a preparatelor, cu influenta asupra coagulabilitatii sângelui, de ex., remediile antiinflamatoare nesteroidiene, inhibitorii agregarii trombocitelor sau anticoagulantele, de asemenea în caz de punctie multipla sau traumatica.

Pentru luarea deciziei privitor la intervalul temporar între ultima administrare a heparinei în doza profilactica si introducerea sau înlaturarea cateterului epidural sau spinal trebuie de avut în vedere caracteristica produsului si profilul pacientului. Dupa înlaturarea cateterului epidural sau spinal doza urmatoare a bemiparinei trebuie amânata pâna la finisarea interventiei chirurgicale.
Pentru luarea deciziei de efectuarea tratamentului cu anticoagulante în cadrul efectuarii anesteziei epidurale sau cefalorahidiene este necesara o precautie deosebita, inclusiv controlul frecvent cu scopul de a determina simptomele
tulburarilor neurologice, în special, dureri de spate, tulburari de sensibilitate si motorica (amortirea si slabiciunea membrelor inferioare), de asemenea disfunctii ale intestinului si vezicii urinare. Personalul medical trebuie sa cunoasca determinarea simptomelor. Pacientii trebuie instruiti privitor la informarea imediata a personalului medical la dezvoltarea acestor simptome.

La suspectarea hematomului epidural sau spinal trebuie determinat urgent diagnosticul cu efectuarea masurilor terapeutice pâna la decompensare cefalorahidiana.

Administrarea în sarcina si perioada de alaptare
Studiile pe animale nu au determinat actiunea teratogena a bemiparinei. Lipsesc datele clinice de administrare a bemiparinei în perioada de sarcina, de aceea la femeile însarcinate preparatul se va indica cu precautie. Nu se cunoaste daca bemiparina trece bariera placentara.
Nu se cunoaste, daca bemiparina se excreta în laptele matern, de aceea în timpul tratamentului se recomanda întreruperea alaptarii la sân.

Influenta asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Bemiparina nu influenteaza capacitatea de conducere a autovehiculelor sau de manevrare a utilajelor.

INTERACTIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACTIUNI
Interactiunile medicamentoase a bemiparinei nu au fost studiate si informatia privitor interactiunile preparatului se bazeaza pe datele obtinute pentru alte heparine cu masa moleculara mica.
Nu se recomanda administrarea concomitenta a bemiparinei cu urmatoarele preparate:
- antagonisti ai vitaminei K si alte anticoagulante, acid acetilsalicilic si alti salicilati si AINS, ticlopidina, clopidogrel si alti inhibitori ai agregarii trombocitelor, glucocorticoizi sistemici si dextrani.
Toate preparatele enumerate potenteaza efectul farmacologic al bemiparinei ca rezultat al sumarii actiunii lor cu efectul sau asupra coagularii si/sau functiei trombocitelor si, astfel, cresc riscul hemoragiilor.
Daca nu poate fi evitata asocierea lor, bemiparina se va administra sub controlul minutios clinic si de laborator.

Administrarea concomitenta a medicamentelor, care cresc concentratia plasmatica a potasiului, se va efectua sub controlul medical minutios.
Efectul interactiunii heparinei cu nitroglicerina administrata intravenos, care duce la reducerea eficientei preparatului, nu poate fi exclusa si în cazul bemiparinei.
Bemiparina nu se va amesteca cu alte solutii injectabile sau perfuzabile.

PREZENTARE, AMBALAJ
Solutie injectabila 3500 UI/0,2 ml în seringi preumplute. Câte 2 seringi preumplute în blister, câte 1 sau 5 blistere împreuna cu instructiunea pentru administrare se plaseaza în cutie de carton.
PASTRARE
A se pastra la temperatura sub 30 ºC.
A nu se congela!
A nu se lasa la îndemâna si vederea copiilor.

TERMEN DE VALABILITATE
2 ani.
A nu se utiliza dupa data de expirare indicata pe ambalaj.
Dupa deschidere preparatul trebuie utilizat imediat.

STATUTUL LEGAL
Cu prescriptie medicala.

DATA ULTIMEI REVIZUIRI A TEXTULUI
Martie 2014

DETINATORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE
Menarini International Operations Luxembourg S.A., Luxemburg 1, Avenue de la Gare, L-1611

NUMELE SI ADRESELE PRODUCATORILOR
Rovi Contract Manufacturing s.I., Spania
Julián Camarillo, 35, 28037 Madrid Laboratorios Farmacéuticos Rovi S.A., Spania
Julián Camarillo, 35, 28037 Madrid

La aparitia oricarei reactii adverse informati sectia de farmacovigilenta a
Agentiei Medicamentului si Dispozitivelor Medicale (tel.: 0 22 88 43 38)