MICROFLOX-500
comprimate filmate
Denumirea comercială
Microflox-500
DCI-ul substanţei active
Ciprofloxacinum
Compoziţia
1 comprimat filmat conţine:
substanţa activă: ciprofloxacină (sub formă de clorhidrat de ciprofloxacină) – 500 mg;
excipienţi: nucleul: amidon, amidon glicolat de sodiu, dioxid de siliciu coloidal, celuloză microcristalină, parahidroxibenzoat de metil, parahidroxibenzoat de propil, polisorbat-80, talc, stearat de magneziu, lauril sulfat de sodiu, propilenglicol; filmul: Instacoat IC-S-010, alcool izopropilic, clorură de metilen, propilenglicol, talc.
Forma farmaceutică
Comprimate filmate.
Descrierea preparatului
Comprimate filmate, de culoare albă, sub formă de capsulă, cu incizie pe o parte şi inscripţie ”CP/500”.
Grupa farmacoterapeutică şi codul ATC
Antibacteriene pentru uz sistemic. Fluorochinolonă, J01MA02.
Proprietăţi farmacologice
Proprietăţi farmacodinamice
Mecanismul de acţiune
Fiind un medicament din grupa fluorochinolonelor antibacteriene, acţiunea bactericidă a ciprofloxacinei este rezultatul inhibării atât a topoizomerazei de tip II (ADN-giraza), cât şi a topoizomerazei IV, necesară pentru replicarea, transcripţia, repararea şi recombinarea ADN-ului bacterian.
Relaţia FC/FD
Eficacitatea depinde în principal de relaţia dintre concentraţia serică maximă (Cmax) şi concentraţia minimă inhibitorie (CMI) a ciprofloxacinei pentru un agent patogen bacterian şi, respectiv, de relaţia dintre aria de sub curba concentraţiei plasmatice (ASC) şi CMI.
Mecanismul de rezistenţă
Rezistenţa in vitro la ciprofloxacină se poate obţine printr-un proces treptat, prin intermediul unor mutaţii la nivelul locului ţintă, atât ale topoizomerazei II, AND-girazei cât şi topoizomerazei IV.
Gradul obţinut al rezistenţei încrucişate ciprofloxacină şi alte fluorochinolone este variabil. Mutaţiile unice pot să nu determine rezistenţă clinică, dar în general mutaţiile multiple determină rezistenţă clinică la cele mai multe sau la toate substanţele active din cadrul clasei de medicamente respective.
Impermeabilitatea şi/sau mecanismele de rezistenţă de tipul pompă de eflux ale substanţei active pot avea un efect variabil asupra sensibilităţii la fluorochinolone, care depinde de proprietăţile fizico-chimice ale diferitelor substanţe active din cadrul clasei de medicamente şi de afinitatea sistemelor de transport pentru fiecare substanţă activă. Toate mecanismele de rezistenţă in vitro sunt frecvent observate în practica clinică. Mecanismele de rezistenţă care inactivează alte antibiotice, cum sunt barierele de permeabilitate (frecvente la Pseudomonas aeruginosa) şi mecanismele de eflux pot afecta sensibilitatea la ciprofloxacină.
S-a raportat o rezistenţă mediată plasmidic, codificată prin genele qnr.
Prevalenţa rezistenţei dobândite poate varia geografic şi în funcţie de timp pentru specii selecţionate; este necesară posibilitatea accesului la informaţii locale cu privire la rezistenţă, în special când trebuie tratate infecţii grave.
Specii frecvent sensibile
Microorganisme aerobe gram-pozitive: Bacillus anthracis;
Microorganisme aerobe gram-negative: Aeromonas spp., Brucella spp., Citrobacter koseri, Francisella tularensis, Haemophilus ducreyi, Haemophilius influenzae, Legionella spp., Moraxella catarrhalis, Neisseria meningitidis, Pasteurella spp., Salmonella spp., Shigella spp., Vibrio spp., Yersinia pestis;
Microorganisme anaerobe: Mobiluncus;
Alte microorganisme: Chlamydia trachomatis, Chlamydia pneumoniae, Mycoplasma hominis, Mycoplasma pneumoniae.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
În urma administrării unor doze unice de ciprofloxacină comprimate de 250 mg, 500 mg şi 750 mg, ciprofloxacina se absoarbe rapid şi în cantităţi mari, în principal de la nivelul intestinului subţire, atingând concentraţiile serice maxime după 1 – 2 ore.
După administrarea dozei unice de 250 mg şi 500 mg, valoarea Cmax constituie circa 0,8-2 mg/l şi 1,5-2,9 mg/l, respectiv.
Dozele unice de 100 – 750 mg au determinat concentraţii serice maxime (Cmax) dependente de doză, cuprinse între 0,56 şi 3,7 mg/l. Concentraţiile serice cresc proporţional cu dozele, până la 1000 mg. Biodisponibilitatea absolută este de aproximativ 70-80%; Cmax şi ASC (aria de sub curba concentraţiei plasmatice) cresc proportional majorării dozei.
S-a demonstrat, că o doză de 500 mg pe cale orală la fiecare 12 ore determină o ASC echivalentă cu cea produsă prin perfuzia intravenoasă a 400 mg ciprofloxacină, administrată timp de 60 minute, la fiecare 12 ore.
Alimentele nu influenţează asupra concentraţiei plasmatice a ciprofloxacinei.
Distribuţie
Volumul de distribuţie în starea de echilibru a ciprofloxacinei constituie 2-3 l/kg corp. Deoarece legarea ciprofloxacinei de proteine este scăzută (20-30%) şi substanţa este predominant prezentă în plasma sanguină sub formă neionizată, aproape toată cantitatea administrată poate difuza în spatiul extravascular. Ciprofloxacina atinge concentraţii mari în diferite ţesuturi cum sunt plămânii (lichid epitelial, macrofage alveolare, ţesut bioptic), sinusurile şi leziunile inflamatorii (lichid vezical indus de cantaridină) sau tractul urogenital (urină, prostată, endometru). În consecinţă în aceste ţesuturi se ating concentraţii mult mai mari decât cele plasmatice.
Metabolizare
S-au raportat concentraţii mici a patru metaboliţi, care au fost identificaţi astfel: desetilenciprofloxacină (M 1), sulfociprofloxacină (M 2), oxociprofloxacină (M 3) şi formilciprofloxacină (M 4). M1, M2 şi M3 prezintă activitate antimicrobiană egală sau mai mica decât acidul nalidixic. M4 în cantităţi mai mici poasedă activitate antimicrobiană foarte mult asemănătoare norfloxacinei.
Este cunoscut faptul că ciprofloxacina este un inhibitor moderat al izo-enzimelor
CYP 450 1A2.
Eliminare
Ciprofloxacina este eliminată în cantităţi mari sub formă nemodificată, atât pe cale renală cât şi, în măsură mai mică, prin materii fecale. T½ la persoanele cu funcţia renală normală constituie circa 4-7 ore.
Clearance-ul renal este cuprins între 3-5 ml/min/kg şi clearance-ul total al corpului este cuprins între 8-10 ml/min/kg. Ciprofloxacina este supusă atât proceselor de filtrare glomerulară, cât şi celor de secreţie tubulară.
Timpul de înjumătăţire a ciprofloxacinei constituie 3-5 ore, atât după administrarea orală cât şi cea intravenoasă.
Deoarece ciprofloxacina este eliminată nu numai prin rinichi, dar de asemenea preponderent prin intestin, funcţia renală poate fi grav afectată ceea ce duce la majorarea T½ până la 12 ore.
Clearance-ul nerenal al ciprofloxacinei se datorează în principal secreţiei active trans-intestinale, dar şi metabolizării. 1% din doză este eliminată pe cale biliară. Ciprofloxacina este prezentă în bilă în concentraţii mari.
Indicaţii terapeutice
Adulţi
Tratamentul infecţiilor cauzate de patogenii sensibili la ciprofloxacină precum:
Infecţii ale căilor respiratorii inferioare
pneumonie;
exacerbări ale bolii pulmonare obstructive cronice;
infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică sau în bronşiectazie.
Infecţii ale căilor respiratorii superioare
otită medie supurativă cronică;
exacerbarea acută a sinuzitei cronice, în special dacă acestea sunt provocate de bacterii gram-negative;
otită externă malignă.
Infecţii ale tractului urinare
cistite acute necomplicate, infecţii complicate şi pielonefrită.
Infecţii ale organelor genitale
gonoree acută necomplicată;
prostatită;
uretrită şi cervicită gonococică;
orhiepididimită, incluzând cazuri provocate de Neisseria gonorrhoeae;
boală inflamatorie pelvină, incluzând cazuri provocate de Neisseria gonorrhoeae.
În cazul infecţiilor genitale menţionate anterior, când se suspectează sau se cunoaşte că sunt datorate Neisseria gonorrhoeae, este foarte important să se obţină informaţii locale despre prevalenţa rezistenţei la ciprofoloxacină şi să se confirme susceptibilitatea în baza testelor de laborator.
Infecţii ale tractului gastrointestinal
Infecţii intra-abdominale
Infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi
Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor
Infecţii sistemice severe
septicemie;
peritonita (în caz de peritonită, componenta anaerobă trebuie să fie tratată cu un alt agent antibacterian, cum ar fi metronidazol);
infecţii la pacienţii cu imunitatea suprimată;
tratamentul infecţiilor la pacienţii neutropenici;
profilaxia infecţiilor la pacienţii neutropenici;
Profilaxia infecţiilor invazive cauzate de Neisseria meningitides;
Antrax prin inhalare (profilaxia după expunere şi tratamentul curativ).
Copii şi adolescenţi (5-17 ani)
exacerbări pulmonare acute în fibroza chistică provocate de Pseudomonas aeruginosa;
infecţii complicate ale tractului urinar şi pielonefrită;
antrax prin inhalare (profilaxia după expunere şi tratamentul curativ).
Ciprofloxacina poate fi, de asemenea, utilizată pentru tratamentul infecţiilor severe la copii şi adolescenţi, când se consideră că este necesar.
Tratamentul trebuie iniţiat numai de către medici cu experienţă în tratamentul fibrozei chistice şi/sau infecţiilor severe la copii şi adolescenţi.
Înaintea iniţierii terapiei, trebuie acordată o atenţie specială la informaţiile disponibile referitoare la rezistenţa la ciprofloxacină. Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale privind utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene.
DoZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Doza de ciprofloxacină în comprimate se ajustează în funcţie de severitatea şi tipul infecţiei, de sensibilitatea microorganismului etiologic, de vârsta şi funcţia renală a pacientului.
Tratamentul poate fi iniţiat cu comprimate sau injecţii intravenoase, în dependenţă de starea pacientului.
Durata tratamentului se stabileşte în funcţie de severitatea afecţiunii şi de evoluţia clinică şi bacteriologică. În principiu, tratamentul trebuie menţinut cel puţin 3 zile după revenirea temperaturii corpului la nivel normal sau dispariţia simptomelor clinice.
Adulţi
Intervalul de dozare pentru adulţi constituie 100-750 mg de 2 ori pe zi. Dozele recomandate pentru tipuri specifice de infecţii sunt:
Infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare:
500-750 mg de 2 ori pe zi;
Infecţii ale tractului urinar:
cistită acută necomplicată – 250-500 mg de 2 ori pe zi;
cistită complicată, pielonefrită necomplicată – 500 mg de 2 ori pe zi;
pielonefrită complicată – 500-750 mg de 2 ori pe zi;
prostatită – 500-750 mg de 2 ori pe zi.
Infecţii ale organelor genitale
gonoree acută necomplicată – 250-500 mg doză unică;
uretrită şi cervicită gonococică – 500 mg doză unică;
epididimo-orhită şi afecţiuni inflamatorii pelviene – 500-750 mg de 2 ori pe zi.
Infecţii ale tractului gastrointestinal şi intraabdominale:
gastroenterită severă – 500 mg de 2 ori pe zi;
diaree cauzată de patogeni bacterieni, inclusiv Shigella spp. cu excepţia Shigela dysenteriae tip 1 – 500 mg de 2 ori pe zi;
diaree cauzată de Vibrio cholera – 500 mg de 2 ori pe zi;
febră tifoidă – 500 mg de 2 ori pe zi;
infecţii intraabdominale cauzate de bacterii gram-negative – 500 mg sau 750 mg de 2 ori pe zi.
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi: 500-750 mg de 2 ori pe zi.
Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor: 500-750 mg de 2 ori pe zi.
Tratamentul sau profilaxia infecţiilor la pacienţii neutropenici: 500-750 mg de 2 ori pe zi.
Categorii speciale de pacienţi
Copii şi adolescenţi (5-17 ani):
fibroză chistică – 20 mg/kg corp de 2 ori pe zi, maxim 750 mg pentru o doză;
infecţii complicate ale tractului urinar – 10-20 mg/kg corp de 2 ori pe zi, maxim 750 mg pentru o doză;
profilaxia după expunerea la antrax prin inhalare – 10 mg/kg corp de 2 ori pe zi până la tratament curativ pentru persoanele capabile să primească terapie pe cale orală în cazul în care este necesar din punct de vedere clinic. Administrarea medicamentului trebuie iniţiată cât mai repede posibil dacă există suspiciuni s-a confirmat expunerea – 15 mg/kg corp de 2 ori pe zi, maxim 500 mg pentru o doză.
Vârstnici
La vârstnici doza trebuie ajustată în dependenţă de severitatea infecţiei şi clearance-ul creatininei.
Adulţi
Doza iniţială şi de menţinere pentru pacienţii cu funcţia renală afectată constituie:
Clearance-ul creatininei,
ml/min/1,73 m2
|
Creatinina serică,
mcmol/l
|
Doza orală
|
>60
|
<124
|
Dozare obişnuită
|
30-60
|
124-168
|
250-500 mg fiecare 12 ore
|
≤30
|
>169
|
250-500 mg fiecare 24 ore
|
pacienţi supuşi hemodializei
|
>169
|
250-500 mg fiecare 24 ore (după dializă)
|
pacienţi supuşi dializei peritoneale
|
>169
|
250-500 mg fiecare 24 ore
|
Mod de administrare
Intern. Comprimatele se vor administra indiferent de mese, cu lichid. Administrarea comprimatelor pe stomacul gol accelerează absorbţia substanţei active.
Produsele lactate cu conţinut sporit de calciu (ex.: lapte, iaurt) sau suc de fructe cu adaos de minerale (ex.: suc de portocale cu adaos de calciu) pot reduce absorbţia ciprofloxacinei.
Reacţii adverse
Convenţia MedDRA privind frecvenţa
Foarte frecvente (>1/10)
Frecvente (>1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)
Rare (>1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile)
Infecţii şi infestări: foarte frecvente – suprainfecţii micotice.
Tulburări hematologice şi limfatice: foarte frecvente – eozinofilie.
Tulburări ale sistemului imunitar: foarte frecvente – reacţii alergice, edem alergic/edem angioneurotic, febră.
Tulburări metabolice şi de nutriţie: foarte frecvente – anorexie, hiperglicemie.
Tulburări psihice: foarte frecvente – hiperactivitate/agitaţie psihomotorie, reacţie de anxietate vise anormale, depresie, halucinaţii.
Tulburări ale sistemului nervos: foarte frecvente – cefalee, ameţeli, tulburări ale somnului, tulburări ale sensibilităţii gustative (disgeuzie).
Tulburări oculare: foarte frecvente – tulburări vizuale.
Tulburări acustice şi vestibulare: foarte frecvente – acufene, pierderea auzului sau tulburări de auz.
Tulburări cardiace: foarte frecvente – tahicardie.
Tulburări vasculare: foarte frecvente – vasodilataţie, hipotensiune arterială, sincopă.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: foarte frecvente – dispnee (inclusiv stare astmatică).
Tulburări gastrointestinale: foarte frecvente – greaţă, diaree, vomă, dureri gastrointestinale şi abdominale, dispepsie, flatulenţă.
Tulburări hepatobiliare: foarte frecvente – creşteri ale transaminazelor, creşteri ale bilirubinei.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: foarte frecvente – erupţii cutanate, prurit, urticarie.
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv: foarte frecvente – durere musculo-scheletală (dureri în extremităţi, dureri de spate, durere în piept), artralgie, astenie.
Tulburări renale şi ale căilor urinare: foarte frecvente – insuficienţă renală.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: foarte frecvente – astenie, febră.
Contraindicaţii
Preparatul este contraindicat pacienţilor hipersensibili la ciprofloxacină sau componenţii preparatului, alte chinolone.
Este contraindicată administrarea concomitentă a ciprofloxacinei cu tizanidina.
Supradozaj
S-a raportat că un supradozaj de 12 g duce la simptome uşoare de toxicitate. Supradozajul de 16 g provoacă insuficienţă renală acută.
Simptome: ameţeli, tremor, cefalee, oboseală, convulsii, halucinaţii, confuzie, disconfort abdominal, funcţie renală şi hepatică afectată, asemenea cristalurie, hematurie. S-a raportat toxicitate renală reversibilă.
Tratament: în afara măsurilor de urgenţă obişnuite, se recomandă monitorizarea funcţiei renale, inclusiv a pH-ului urinar şi aciditatea urinei, dacă este necesar, pentru a preveni cristaluria. Pacienţii trebuie să fie bine hidrataţi. Prin hemodializă sau dializă peritoneală se elimină numai o cantitate mică de ciprofloxacină (<10%).
Atenţionări şi precauţii speciale de utilizare
Ciprofloxacina trebuie administrată cu precauţie de către pacienţii cu afecţiuni ale sitemului nervos central (SNC), precum ateroscleroza cerebrală, epilepsie. Pacienţii trebuie să fie bine hidrataţi. În cazul valorilor neutre sau alcaline a pH-ului urinar poate apărea cristaluria. Necesită precauţie specială administrarea concomitentă cu antiacide, teofilină, probenicid şi pacienţilor cu afecţiuni renale. Atenţie sporită trebuie acordată administrării florochinolonelor, inclusiv ciprofloxacina, pacienţilor cu risc cunoscut de prelungire a intervalului QT, precum sindromul de QT prelungit ereditar, administrarea concomitentă a medicamentelor care prelungesc intervalul QT (antiaritmice din grupul IA şi III, antidepresive triciclice, macrolide, medicamente antipsihotice), dezechilibru electrolitic necorectat (de exemplu hipokaliemie, hipomagnezemie), vârstnici şi celor cu boli cardiace (de exemplu insuficienţa cardiacă, infarct miocardic, bradicardie).
Conţine parahidroxibenzoat de metil, parahidroxibenzoat de propil. Poate provoca reacţii alergice (chiar întârziate).
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare
Ciprofloxacina provoacă artropatie, de aceea nu trebuie administrată femeilor însărcinate, femeilor care alăptează şi copiilor.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Datorită efectelor neurologice, ciprofloxacina poate influenţa timpul de reacţie, astfel capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje poate fi afectată.
Interacţiuni CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
Antiacide, fier, zinc, sucralfat, calci, soluţii orale nutritive, produse lactate: scad absorbţia intestinală a ciprofloxacinei administrate concomitent. Se recomandă administrarea ciprofloxacinei cu cel puţin 1-2 ore înainte sau la cel puţin 4 ore după produsele menţionate. Această restricţie nu se aplică la grupa antiacidelor care blochează receptorii H2.
Probenicidul inhibă excreţia renală a ciprofloxacinei, determinând creşterea concentraţiei plasmatice a acesteia.
A nu se administra concomitent cu tizanidină.
Administrarea concomitentă a ciprofloxacinei cu metotrexat poate provoca concentraţii plasmatice crescute ale metotrexatului, de aceea se recomandă evitarea acestei combinaţii.
Este necesară monitorizarea concentraţiilor serice a teofilinei şi, posibil, reducerea concentraţiei la administrarea concomitentă cu ciprofloxacina.
Alţi derivaţi xantinici: ciprofloxacina creşte concentraţia plasmatică a cafeinei sau pentoxifilinei (oxpentifilină).
Administrarea concomitentă a unor doze foarte mari de ciprofloxacină şi unele medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) (dar nu acidul acetilsalicilic) pot determina convulsii.
Administrarea concomitentă de ciprofloxacină şi ciclosporină determină creşterea tranzitorie a concentraţiei plasmatice a creatininei. De aceea, este necesar controlul repetat al creatininemiei la aceşti pacienţi.
Anticoagulante orale: administrarea concomitentă a ciprofloxacinei şi warfarinei poate determina creşterea efectului anticoagulant al warfarinei. Se recomandă monitorizarea timpului de protrombină şi a INR-ului. De asemenea, se recomandă ajustarea dozei de anticoagulant oral în timpul tratamentului cu ciprofloxacină şi după întreruperea acestuia.
Administrarea concomitentă a ciprofloxacinei şi glibenclamidei poate creşte efectele glibenclamidei. Metoclopramida accelerează absorbţia ciprofloxacinei. De aceea, concentraţia plasmatică maximă a ciprofloxacinei se realizează mai repede. Biodisponibilitatea ciclofosfamidei nu este afectată.
Administrarea concomitentă de ciprofloxacină şi mexiletină poate creşte concentraţia plasmatică a mexiletinei.
Administrarea concomitentă de ciprofloxacină şi fenitoină poate determina creşterea sau scăderea concentraţiei plasmatice a fenitoinei. Se recomandă monitorizarea concentraţiei plasmatice a fenitoinei.
Medicaţie preoperatorie: se recomandă ca medicamentele pentru premedicaţie din clasa opioidelor (de exemplu, papaverină) sau cele din aceeaşi clasă, utilizate ca anticolinergice (de exemplu, atropină sau hioscină) să nu fie administrate concomitent cu ciprofloxacina, deoarece concentraţia plasmatică a acesteia scade. Administrarea concomitentă de ciprofloxacină şi medicamente pentru premedicaţie din clasa benzodiazepinelor nu afectează concentraţia plasmatică a ciprofloxacinei. Totuşi, se recomandă o supraveghere atentă a terapiei cu benzodiazepine.
Administrarea concomitentă de ciprofloxacină şi ropinirol creşte concentraţia plasmatică a ropinirolului, cu posibila intensificare a reacţiilor adverse. Se recomandă ajustarea dozei de ropinirol în timpul şi după întreruperea tratamentului cu ciprofloxacină.
Se recomandă supraveghere şi ajustarea dozării clozapinei pe parcursul şi la scurt timp administrarea concomitentă cu ciprofloxacină.
Didanozina scade absorbţia intestinală a fluorochinolonelor prin creşterea pH-ului gastric.
Prezentare, ambalaj
Comprimate filmate 500 mg. Câte 10 comprimate în blister. Câte 1 blister împreună cu instrucţiunea pentru administrare în ambalaj din carton.
Păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25 ºC.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
A nu se lăsa la îndemâna copiilor şi vederea copiilor!
Termen de valabilitate
4 ani.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
Statutul legal
Cu prescripţie medicală.
DATA ULTIMEI REVIZUIRI A TEXTULUI
Octombrie 2012.
numele şi adresa producătorului
„MICRO LABS LIMITED”
92, SIPCOT, HOSUR-635 126. INDIA.
La apariţia oricărei reacţii adverse informaţi secţia de farmacovigilenţă a
Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (tel.: 0 22 88 43 38)