{"product_id":"bicard-lf-5mg-comp-film","title":"Bicard-LF 5mg comp.film.","description":"\u003cp\u003eBICARD-LF\u003cbr\u003ecomprimate filmate\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eDENUMIREA COMERCIALĂ\u003cbr\u003eBikard-LF\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eDCI-ul substanţei active\u003cbr\u003eBisoprololum\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eCOMPOZIŢIA\u003cbr\u003eComprimate filmate 2,5 mg\u003cbr\u003e1 comprimat filmat conţine:\u003cbr\u003esubstanţa activă: fumarat de bisoprolol – 2,5 mg;\u003cbr\u003eexcipienţi: stearat de magneziu, aerosil, crospovidonă, amidon de porumb, celuloză microcristalină, Opadry II alb (talc, polietilenglicol, dioxid de titan, alcool polivinilic).\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eComprimate filmate 5 mg şi 10 mg\u003cbr\u003e1 comprimat filmat conţine:\u003cbr\u003esubstanţa activă: fumarat de bisoprolol – 5 mg sau 10 mg;\u003cbr\u003eexcipienţi: stearat de magneziu, aerosil, crospovidonă, amidon de porumb, celuloză microcristalină, Opadry II galben (talc, polietilenglicol, dioxid de titan, alcool\u003cbr\u003epolivinilic, oxid galben de fier, galben de chinolină (E 104), colorant galben-oranj (E\u003cbr\u003e110)).\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eFORMA FARMACEUTICĂ\u003cbr\u003eComprimate filmate\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eDESCRIEREA MEDICAMENTULUI\u003cbr\u003eComprimate filmate 2,5 mg\u003cbr\u003eComprimate filmate acoperite cu film de culoare albă, biconvexe.\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eComprimate filmate 5 mg şi 10 mg\u003cbr\u003eComprimat filmate acoperite cu film de culoare galbenă, biconvexe\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eGRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul АТС\u003cbr\u003eβ1-adrenoblocante selective, C07AB07.\u003cbr\u003e\u003cbr\u003ePROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE\u003cbr\u003eProprietăţi farmacodinamice\u003cbr\u003eBisoprololul este un β1-adrenoblocant selectiv fără activitate simpatomimetică proprie; are efect hipotensiv, antiaritmic şi antianginos. Blocînd în doze mici receptorii β1-adrenergici inimii, reduce formarea AMPc din ATP stimulată de către catecolamine, reduce fluxul intracelular a Ca2+, are un efect crono-, drono-, batmo- şi inotrop negativ (incetineşte ritmul cardiac, inhibă conductibilitatea, excitabilitatea şi contractilitatea miocardului). Cu creşterea dozelor are efect β2-adrenoblocant. Rezistenţa periferică totală (RTP), la începutul administrării beta-blocantelor, în primele 24 de ore creşte (ca rezultat al creşterii reciproce a activităţii alfa- adrenoreceptorilor şi înlăturarea stimulării β2-adrenoreceptorilor), care după 1-3 zile revine la valoarea iniţială, iar la administrara îndelungată se micşorează.\u003cbr\u003eEfectul hipotensiv este asociat cu o scădere a debitului cardiac pe minut, stimularea simpatică vasculară periferică, scăderea activităţii sistemului renină-angiotenzină- aldosteron (SRAA) (are o semnificaţie mai mare pentru pacientii cu hipersecreţie bazală de renină), restabilirea sensibilităţii baroreceptorilor arcului aortic (nu are loc mărirea activităţii ca răspuns la scăderea a tensiunii arteriale) şi influienţa asupra sistemului nervos central (SNC). În cazul hipertensiunii arteriale efectul efectul apare după 2-5 zile, acţiune stabilă - după 1-2 luni.\u003cbr\u003eEfect antianginos se datorează scăderi necesităţii de oxigen a miocardului ca urmare a\u003cbr\u003ea reducerii numărului contracţiilor cardiace şi scăderea contractilităţii, prelungirea diastolei, îmbunătăţirea perfuziei miocardice. Datorită creşterii presiunii diastolice în ventricolul stîng şi creşterea tensiunea din fibrele musculare ventriculare poate creşte necesitatea de oxigen, în special la pacienţii cu insuficienţă cardiacă cronică (ICC). Efectul antiaritmic se datorează eliminării factorilor aritmogeni (tahicardia, activitata crescută a sistemului nervos simpatic, creşterea concentraţiei de AMPc, hipertensiunea arterială), scăderea vitezei de excitaţie spontană şi ectopică a conductorilor de ritm şi încetinirea conductibilităţii atrioventricular (AV) (în special în direcţia anterogradă şi într-o măsură mai mică în direcţia retrogradă prin nodulul AV) şi pe căile suplimentare.\u003cbr\u003eSpre deosebire β-adrenoblocantele neselective, atunci cînd se administrează în doze terapeutice medii are un efect mai puţin pronunţat asupra organelor care conţin β2- adrenoreceptori (pancreas, muşchii scheletici, musculatura netedă a arterelor periferice, bronhii şi uter) şi asupra metabolismului glucidic, nu determină reţinerea Na+ în organism, severitatea acţiunei aterogenice nu se diferenţiază de efectul propranololului. La administrarea în doze mari, manifestă acţiune blocantă pe ambele subtipuri de β-adrenoreceptori.\u003cbr\u003eProprietăţi farmacocinetice\u003cbr\u003eAbsorbţie\u003cbr\u003eAbsorbţie se realizează în proporţie de 80-90% din doza administrată, aportul de alimente nu afectează absorbţia. Concentraţia plasmatică maximă este atinsă peste\u003cbr\u003e2-4 ore.\u003cbr\u003eDistribuţie\u003cbr\u003eLegarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 30%. Permeabilitatea prin bariera hematoencefalică şi placentară este mică, eliminarea în laptele matern – redusă.\u003cbr\u003eMetabolizare\u003cbr\u003eÎn organism nu au fost identificaţi metaboliţi activi.\u003cbr\u003eExcreţie\u003cbr\u003eTimpul de înjumătăţire plasmatică egal cu 9-12 ore asigură eficienţa timp de 24 de\u003cbr\u003eore la administrarea o dată pe zi. Aproximativ 95% din doza administrată se elimină prin rinichi, jumătate din aceasta sub formă nemodificată, mai puţin de 2% se elimină prin bilă.\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eINDICAŢII TERAPEUTICE\u003cbr\u003e- Tratamentul hipertensiunii arteriale.\u003cbr\u003e- Tratamentul anginei pectorale.\u003cbr\u003e- Tratamentul insuficienţei cardiace cronice\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eDOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE\u003cbr\u003eComprimatele trebuie administrate pe cale orală, dimineaţa, pe stomacul gol, cu o\u003cbr\u003ecantitate mică de lichid.\u003cbr\u003eTratamentul hipertensiunii arteriale şi a anginei pectorale\u003cbr\u003eLa toţi pacienţii, doza se selectează individual, în dependență de frecvenţa contracţiilor cardiace şi starea pacientului.\u003cbr\u003eAdulţi\u003cbr\u003eDe obicei, doza iniţială este de 5 mg 1 dată pe zi. La necesitate doza poate fi mărită\u003cbr\u003epînă la 10 mg 1 dată\/zi. Doza zilnică maximă este de 10 mg, 1 dată\/zi.\u003cbr\u003eLa pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei \u0026lt;20 ml\/min) şi la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească\u003cbr\u003e10 mg pe zi.\u003cbr\u003eVîrstnici\u003cbr\u003eDe obicei reducerea dozei nu este necesară, doza de 5 mg pe zi poate fi suficientă pentru unii pacienţi şi poate fi redusă în cazuri de afecţiuni hepatice sau renale grave. Tratamentul insuficienţei cardiace cronice\u003cbr\u003eLa începutul tratamentului cu Bikard-LF în cazul insuficienţei cardiace cronice, este obligatorie faza de titrare şi controlul medical cu regularitate.\u003cbr\u003eTratamentul începe conform schemei de mai jos. Acest lucru poate necesita ajustarea\u003cbr\u003eindividuală, în funcţie de cît de bine pacientul tolerează doza prescrisă.\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eSăptămîna de tratament\u003cbr\u003eDozele şi regimul de administrare\u003cbr\u003eSăptămîna 1\u003cbr\u003e1,25 mg 1 dată pe zi\u003cbr\u003eSăptămîna 2\u003cbr\u003e2,5 mg 1 dată pe zi\u003cbr\u003eSăptămîna 3\u003cbr\u003e3,75 mg 1 dată pe zi\u003cbr\u003eSăptămîna 4-8\u003cbr\u003e5 mg 1 dată pe zi\u003cbr\u003eSăptămîna 9-12\u003cbr\u003e7,5 mg 1 dată pe zi\u003cbr\u003eÎn continuare\u003cbr\u003e10 mg 1 dată pe zi\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eREACŢII ADVERSE\u003cbr\u003eÎn continuare, frecvenţa reacţiilor adverse a fost determinată utilizînd următoarea clasificare: foarte frecvente (\u0026gt;1\/10), frecvente (\u0026gt;1\/100 şi \u0026lt;1\/10), mai puţin\u003cbr\u003efrecvente (\u0026gt;1\/1000 şi \u0026lt;1\/100), rare (\u0026gt;1\/10000 şi \u0026lt;1\/1000), foarte rare\u003cbr\u003e(\u0026lt;1\/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).\u003cbr\u003eTulburări endocrine: hiperglicemie (la pacienţii cu diabet zaharat insulino-dependent), hipoglicemie (la pacienţii trataţi cu insulină).\u003cbr\u003eTulburări ale sistemului nervos: frecvente: oboseală, ameţeli, cefalee, senzaţie de amorteală şi frig la nivelul extremităţilor; mai puţin frecvente: insomnie, depresie, oboseală, rare: somnolenţă, halucinaţii, xerostomie.\u003cbr\u003eTulburări oculare: rare – tulburări de vedere, reducerea secreţiei de lichid lacrimal,\u003cbr\u003euscăciune şi durere a ochilor, foarte rar - conjunctivită.\u003cbr\u003eTulburări acustice şi vestibulare: rare – tulburări auditive.\u003cbr\u003eTulburări cardiace: foarte frecvente - bradicardie sinusală, frecvente – micşorarea\u003cbr\u003etensiunii arteriale, angiospasm (accentuarea tulburărilor circulaţiei periferice,\u003cbr\u003eextremităţi inferioare reci, parestezii), mai puţin frecvente – tulburări ale conductibilităţii atrioventriculare, hipotensiune ortostatică, insuficienţă cardiacă cronică decompensată, edeme periferice.\u003cbr\u003eTulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: mai puţin frecvente - dificultăţi de respiraţie la administrarea dozelor mari (pierderea selectivităţii) şi\/sau la pacienţii cu\u003cbr\u003epredispoziţie de laringo- şi bronhospasm, rar - congestie nazală.\u003cbr\u003eTulburări gastrointestinale: frecvente –xerostomie, greaţă, vomă, diaree, constipatie,\u003cbr\u003erar - hepatită.\u003cbr\u003eAfecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: rar - prurit, erupţii cutanate, urticarie, transpiraţie abundentă, eritem foarte rar – afecţiuni la nivelul pielii asemănătoare psoriazisului, exacerbarea simptomelor psoriazisului, alopecie.\u003cbr\u003eTulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv: mai puţin frecvente -\u003cbr\u003eslăbiciune musculară, crampe la nivelul gambelor, artralgie.\u003cbr\u003eTulburări ale aparatului genital şi sânului: rare – dereglarea funcţiei erectile.\u003cbr\u003eInvestigaţii diagnostice: rar – nivel crescut al activității transaminazelor hepatice, creşterea nivelului trigliceridelor, în unele cazuri - trombocitopenie, agranulocitoză. Altele: tulburări de potenţă, sindromul de sevraj (intensificarea atacurilor anginoase, creşterea tensiunii arteriale).\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eCONTRAINDICAŢII\u003cbr\u003eHipersensibilitate, insuficienţă cardiac acută sau insuficienţă cardiacă cronică decompensată, şoc cardiogen, bloc atrioventricular de gradul II-III, bloc sinoatrial,\u003cbr\u003edisfuncția nodului sinusal, bradicardie (frecvenţa contracţiilor cardiace mai puţin de 60\u003cbr\u003ebătăi\/min, în cazul tratamentului insuficienţei cardiace cronice;mai puţin de 50\u003cbr\u003ebătăi\/min. în alte situaţii clinice), cardiomegalie (fără semne de insuficienţă cardiacă), hipotensiune arterială (tensiunea arterială sistolică mai mică de 100 mmHg – în cazul tratamentului insuficientei cardiace cornice şi 90 mmHg – în alte situaţii clinice), boli obstructive cronice pulmonare (BPOC) (inclusiv astm bronșic), tulburări severe ale circulaţiei periferice (inclusiv pacienţii cu sindrom Raynaud), sarcina, perioada de alăptare, administrarea concomitentă a inhibitorilor de monoaminoxidază (MAO) (cu excepţia IMAO-B), acidoză metabolică, copii cu vîrsta sub 18 ani (siguranţa şi eficacitatea nu au fost determinate).\u003cbr\u003eHipersensibilitate la oricare dintre componentele preparatului.\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eSUPRADOZAJ\u003cbr\u003eSimptome: aritmie, extrasistolie ventriculară, bradicardie, bloc atrioventricular, scăderea tensiunii arteriale, insuficienţă cardiac cronică, cianoza unghiilor sau\u003cbr\u003epalmelor, dispnee, bronhospasm, ameţeli, sincopă, convulsii.\u003cbr\u003eTratament: lavaj gastric şi administrarea medicamentelor adsorbante, tratament simptomatic: la apariţia blocului atrioventricular - administrarea intravenoasă a 1-2\u003cbr\u003emg atropină, epinefrină sau inserţia unui pacemaker temporar; în caz de extrasistolie\u003cbr\u003eventriculară - lidocaină (medicamentele din clasa 1a nu se administrează). În caz de\u003cbr\u003escădere a tensiunii arteriale - pacientul trebuie să se afle în poziţia Trendelenburg; dacă nu există semne de edem pulmonar – perfuzii intravenoase cu substituienţi plasmatici, în caz de neeficienţă - administrarea epinefrinei, dopaminei, dobutamină (pentru menţinerea efectului cronotrop şi inotrop şi evitarea scăderii semnificative a tensiunii arteriale); în caz de insuficienţă cardiacă - glicozide cardiace, diuretice, glucagon; în caz de convulsii - intravenos diazepam; în caz de bronhospasm - β2- adrenomimetice inhalator.\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE\u003cbr\u003eTratamentul nu trebuie înterupt brusc şi doza recomandată nu trebuie modificată fără a consulta în prealabil medicul, deoarece aceasta poate duce la o afectare temporară a activităţii cardiace. Tratamentul nu se va sista brusc, mai ales la pacienţii cu boală ischemică a cordului. Dacă întreruperea tratamentului este necesară, doza trebuie redusă treptat.\u003cbr\u003eMonitorizarea pacienţilor care administrează Bikard-LF trebuie să includă monitorizarea frecvenţei contracţiilor cardiace şi a tensiunii arteriale (la începutul tratamentului – în fiecare zi, apoi o dată la 3-4 luni), ECG, glicemiei la pacienţii cu diabet zaharat (1 dată la\u003cbr\u003e4-5 luni). La pacienţii vîrstnici, se recomandă monitorizarea funcţiei renale (1 dată la 4-5\u003cbr\u003eluni). După iniţierea tratamentului pacienţilor cu insuficienţă cardiacă cronică cu doza de\u003cbr\u003e1,25 mg, aceştia trebuie să fie examinaţi timp de 4 ore (frecvenţa contracţiilor cardiace,\u003cbr\u003etensiunea arterială, ECG).\u003cbr\u003ePacientul trebuie să înveţe metodele de calcul a frecvenţei contracţiilor cardiace şi trebuie instruiţi să se adreseze medicului în cazul când frecvența i contracţiilor cardiac\u003cbr\u003eeste mai mică de 50 bătăi\/min.\u003cbr\u003eMedicamentul se va administra cu precauţie în următoarele cazuri:\u003cbr\u003e- diabet zaharat cu fluctuaţii semnificative ale concentraţiei glucozei în sînge, simptomele\u003cbr\u003ede reducere semnificativă a concentraţiei glucozei (hipoglicemie), cum ar fi tahicardia, palpitaţiile, transpiraţia excesivă pot fi mascate;\u003cbr\u003e- dietă strictă;\u003cbr\u003e- efectuarea tratamentului de desensibilizare;\u003cbr\u003e- bloc atrioventricular de gradul I;\u003cbr\u003e- angina Prinzmetal;\u003cbr\u003e- tulburări ale circulaţiei arteriale periferice de gravitate uşoară pînă la moderată (la începutul tratamentului pot apărea simptome intense);\u003cbr\u003e- psoriazis (inclusiv în anamneză).\u003cbr\u003eSistemul respirator: în caz de astm bronşic sau BPOC se recomandă administrarea\u003cbr\u003econcomitentă a medicamentelor bronhodilatatoare. La pacienţii cu astm bronşic este posibilă creşterea rezistenţei căilor respiratorii, ceea ce determină necesitatea unei doze mai mari de β-adrenomimetice.\u003cbr\u003eReacţii alergice: β-adrenoblocantele, inclusiv Bikard-LF pot creşte sensibilitatea la alergeni şi severitatea reacţiilor anafilactice din cauza slăbirii sistemului de reglare\u003cbr\u003ecompensatorie adrenergică sub influenţa β-adrenoblocantelor. Tratamentul cu epinefrină\u003cbr\u003enu asigură întotdeauna efectul terapeutic aşteptat.\u003cbr\u003eAnestezia generală: în caz de anestezie generală, trebuie luat în considerare riscul de\u003cbr\u003eblocare a β-adrenoreceptorilor. Dacă este necesară întreruperea tratamentului cu Bikard-LF înaintea unei intervenţii chirurgicale, aceasta se va efectua treptat şi se va sista cu 48 ore înainte de anestezia generală. Medicul anestezist trebuie avertizat despre faptul că pacientul administrează Bikard-LF.\u003cbr\u003eFeocromocitom: la pacienţii cu tumori suprarenale (feocromocitom) Bikard-LF poate fi administrat numai în timpul tratamentului cu α-adrenoblocante.\u003cbr\u003eHipertiroidism: în timpul tratamentului cu Bikard-LF simptomele hiperfuncției glandei\u003cbr\u003etiroide (hipertiroidie) pot fi mascate.\u003cbr\u003eLa pacienţii cu insuficienţă cardiacă, în cazul prezenţei uneia dintre situaţii clinice enumerate, bisoprololul trebuie administrat cu precauţie în absenţa unei experienţe\u003cbr\u003eterapeutice: diabet zaharat insulino-dependent (tip I), insuficienţă renală severă,\u003cbr\u003einsuficienţă hepatică severă, cardiomiopatie restrictivă, boli cardiace congenitale,\u003cbr\u003evalvulopatii cu dereglarea hemodinamicii, infarct miocardic în ultimele 3 luni.\u003cbr\u003eAdministrarea în sarcină şi perioada de alăptare\u003cbr\u003eBisoprolol poate avea efect negativ asupra sarcinii şi\/sau a fătului\/nou-născutului. β- adrenoblocantele reduc perfuzia placentară, ceea ce poate duce la reţinerea de crestere,\u003cbr\u003emoartea intrauterină a fătului, avort sau naştere prematură. La făt\/nou-născut pot\u003cbr\u003eapărea reacţii adverse atunci cînd se administrează bisoprolol (de exemplu, hipoglicemie şi bradicardie). În cazul administrării de către gravidă a bisoprololului, după naştere nou- născuţii trebuie monitorizaţi pe parcursul a 3 zile, deoarece, este posibilă apariţia hipoglicemiei şi bradicardiei.\u003cbr\u003eNu se recomandă administrarea medicamentuluil în timpul alăptării. Eliminarea\u003cbr\u003ebisoprololului în laptele matern nu a fost studiat.\u003cbr\u003eInfluenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje\u003cbr\u003eAvînd în vedere posibilitatea apariţiei diferitor reacţii individuale manifestate prin scăderea tensiunii arteriale, capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje poate fi afectată. Studiile au aratat ca β1-adrenoblocantele selective nu manifestă acțiune directă asupra capacităţii de reacţie.\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eINTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE ŞI ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI\u003cbr\u003eBisoprololul măreşte efectul altor medicamente antihipertensive. Glicozidele cardiace, metildopa, rezerpina şi guanfacina, blocantele canalelor lente de calciu (verapamil, diltiazem), amiodarona şi alte medicamente antiaritmice măresc riscul de a dezvolta sau de agravare a bradicardiei, blocului atrioventricular, insuficienţei cardiace. Nifedipina poate duce la o scădere semnificativă a tensiunii arteriale. Diureticele, clonidina, simpatoliticele, hidralazina şi alte medicamente antihipertensive pot duce la scăderea excesivă a tensiunii arteriale. Alergenii utilizaţi pentru imunoterapie sau extractele de alergeni pentru testele cutanate cresc riscul de reacţii alergice sistemice severe sau anafilactice la pacienţii care administrează bisoprolol.\u003cbr\u003eMedicamentele de contrast cu conţinut de iod, pentru administrare intravenoasă măresc\u003cbr\u003eriscul de reacţii anafilactice.\u003cbr\u003eFenitoina la administrare intravenoasă, medicamentele pentru anestezie generală prin inhalare (derivaţi de hidrocarburi) intensifică manifestările de acţiune cardiodepresivă şi\u003cbr\u003eprobabilitatea de reducere a tensiunii arteriale.\u003cbr\u003eBisoprolol modifică eficacitatea insulinei şi a medicamentelor antidiabetice orale,\u003cbr\u003emaschează simptomele hipoglicemiei (tahicardia, creşterea tensiunii arteriale). Bisoprololul reduce clearance-ul lidocainei şi xantinelor şi creşte concentraţia lor în plasmă, mai ales la pacienţii cu clearance-ul teofilinei iniţial crescut sub influenţa fumatului.\u003cbr\u003eEfectul hipotensiv este reducs de AINS (reţinerea Na+ şi blocarea sintezei prostaglandinelor în rinichi), glucocorticoizi şi estrogeni (retenţia Na+).\u003cbr\u003eBisoprolol prelungeşte acţiunea miorelaxantelor nedepolarizante şi a efectului\u003cbr\u003eanticoagulant al cumarinelor.\u003cbr\u003eAntidepresivele tri- şi tetraciclice, medicamentele antipsihotice (neurolepticele), etanolul, sedativele şi somniferele acentuează deprimarea SNC.\u003cbr\u003eNu se recomandă administrarea concomitentă cu inhibitoriiMAO din cauza unei creşteri semnificative a acţiunii hipotensive, intervalul de timp între tratamentul cu inhibitori\u003cbr\u003eMAO şi bisoprolol nu trebuie să fie mai mic de 14 zile.\u003cbr\u003eAlcaloizii de ergot nehidrogenaţi cresc riscul de apariţie a tulburărilor circulaţiei periferice. Ergotamina creşte riscul de apariţie a circulaţiei periferice. Sulfosalazina\u003cbr\u003ecreşte concentraţia plasmatică a bisoprololului. Rifampicina reduce timpul de\u003cbr\u003eînjumătăţire a bisoprololului.\u003cbr\u003eNu se recomandă administrarea intravenoasă a antagoniştilor de calciu şi medicamentelor antiaritmice în timpil tratamentului cu bisoprolol.\u003cbr\u003e\u003cbr\u003ePREZENTARE, AMBALAJ\u003cbr\u003eComprimate filmate 5 mg sau 10 mg. Cîte 10 comprimate în blister. Cîte 3, 5 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie de carton.\u003cbr\u003eComprimate filmate 2,5 mg. Cîte 10 comprimate în blister. Cîte 3, 5 sau 6 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie de carton.\u003cbr\u003e\u003cbr\u003ePĂSTRARE\u003cbr\u003eA se păstra la loc uscat, ferit de lumină la temperatura sub 25°С. A nu se lăsa la îndemîna şi vederea copiilor!\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eSTATUTUL LEGAL\u003cbr\u003eCu prescripţie medicală.\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eNUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI\u003cbr\u003eLekfarm SRL\u003cbr\u003estr. Minskaya 2a, or. Logoysk 223110, Republica Belarus\u003cbr\u003e\u003cbr\u003e\u003c\/p\u003e","brand":"Lekpharm SRL","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":48095058919564,"sku":"39455","price":27.78,"currency_code":"MDL","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0377\/7092\/0076\/files\/39455.jpg?v=1777446331","url":"https:\/\/ff.md\/products\/bicard-lf-5mg-comp-film","provider":"Farmacia Familiei","version":"1.0","type":"link"}