Furosemid
Particularităţi farmacologice
Diuretic puternic cu acţiune rapidă (în administrarea p.o. pe parcursul primei ore, iar în cea i.v. în 5 min) dar de scurtă durată (2-6 ore). A fost lansat pe piaţa farmaceutică în 1965. Blochează reabsorbţia ionilor de clor şi sodiu în segmentul ascendent al ansei Henle. Acţionează şi la nivelul tubilor contorşi proximali şi distali neinfluenţând anhidraza carbonică sau activitatea aldosteronului. Creşte excreţia potasiului, calciului şi magneziului. În administrarea i.v. dilată venele, scade rapid presarcina şi tensiunea în artera pulmonară. Pentru compensarea pierderilor de potasiu se recomandă suplimentarea lui sau administrarea concomitentă a unui diuretic antikaliuretic.
Indicaţii
Edemele cardiace, hepatice sau renale, edemul pulmonar şi encefalic acut, hipertensiunea arterială (monoterapie sau în combinaţie cu alte antihipertensive), intoxicaţii, diureza forţată. Insuficienţa renală cronică, unele forme ale crizei hipertensive, eclampsia.
Utilizare terapeutică
În edeme iniţială 20-80 mg p.o. apoi câte 10-20 mg de 2 ori pe zi 2-4 zile consecutive pe săptămână.
În hipertensiunea arterială până la 40 mg de 2 ori pe zi. Dacă efectul este insuficient, peste 1 oră se mai administrează 40 mg. În combinaţie cu alte antihipertensive - câte 20 mg o dată pe zi sau mai rar. În insuficienţa renală severă doza poate fi mărită până la 240-320 mg pe zi. După micşorarea edemelor doza se reduce până la cea efectivă minimă şi întreruperi de 1-2 zile. În urgenţe 20-40 mg i.v. Dacă efectul este mic, peste o oră încă 40 mg.
Supradozare
Deshidratare, hipovolemie, hipotensiune, dezechilibru electrolitic, hipokaliemie, alcaloză hipocloremică. Tratament: Substituirea lichidului şi electroliţilor.
Efecte adverse
Cefelee, ameţeli, greaţă, anorexie, hiperglicemie, glucozurie, uricozurie, hipoacuzie. În tratamentul îndelungat sau cu doze mari - hipokalemie, hiponatremie, hipocloremie, alcaloză, hipovolemie, hipotensiune arterială, ameţeli, uscăciunea gurii, sete, aritmii, slăbicine musculară, convulsii.
Contraindicaţii
Anuria şi insuficienţa renală acută, obturaţia căilor urinare, glomerulonefrita acută, hipokaliemia, alcaloza, stările precomatoase, coma hepatică şi diabetică, hipersensibilitatea la preparat.
Interacţiuni
Înrăutăţeşte efectele adverse ale aminoglicozidelor, cefalosporinelor şi salicilaţilor (ototoxicitate, nefrotoxicitate), miorelaxantelor, sărurilor de litiu. Sporeşte acţiunea terapeutică a antihipertensivelor. Glucocorticoizii cresc riscul hipokaliemiei. Antiinflamatoarele nesteroidiene scad efectul diuretic.
Precauţii
Diureza excesivă poate provoca deshidratare, hipovolemie, colaps vascular, tromboze şi embolism (în special la vârstnici). Sarcina (se administrează numai în cazuri excepţionale). Se recomandă dietă bogată în potasiu sau administrarea concomitentă a diureticelor care economisesc potasiul.
